Dacă aveți intestin iritabil, nu e nevoie să vă explic eu cum arată o dimineață. O știți mai bine decât oricine: stomacul cu agenda lui separată, prânzul de la birou transformat în calcul mental, ieșirile cu prietenii planificate în funcție de… să zicem, dotările localului. Am auzit asta de la zeci de pacienți. Și da, se poate și altfel.
Sunt Raluca Ranga, dietetician autorizat (cod parafă CDR 100398), cu specializare în nutriție clinică digestivă. Am finalizat cursul oficial al Monash University pentru profesioniștii din sănătate, „The Low FODMAP Diet for Irritable Bowel Syndrome”: peste 30 de ore de formare profesională continuă, conform certificatului, despre dieta cu cele mai multe dovezi în IBS. Nu e un webinar. E un parcurs dens, construit pe ani de cercetare clinică, pe care îl aplic acum sistematic în practica mea.
De ce Monash University? Pentru că dovezile contează
Monash University nu a inventat o altă dietă la modă. Timp de ani de zile, echipa de gastroenterologie de la Monash a construit sistematic, în laborator și în clinică, baza de dovezi pentru dieta Low FODMAP. Aplicația Monash FODMAP este astăzi referința internațională pentru conținutul de FODMAP al alimentelor: alimentele sunt analizate în laboratorul propriu, iar datele se actualizează continuu, nu sunt compilate din alte articole.
Cursul pentru profesioniști e altceva decât ce găsiți pe Google: protocoale clinice de evaluare, cazuri practice, ghiduri clare pentru fiecare fază și pentru situațiile mai complicate (SIBO, disbioze, IBS cu componentă emoțională). Pentru pacienții mei, asta înseamnă un lucru concret: știu de unde vin recomandările pe care le fac.
Mai aud și că unii pacienți nu cred în acest diagnostic…
Sindromul de intestin iritabil afectează aproximativ 4-10% dintre adulți, în funcție de criteriile folosite (Oka P et al., 2020; Sperber AD et al., 2021). Iar cifra îi lasă pe dinafară pe cei care n-au pus niciodată un nume pe ce simt.
Ce mă deranjează, după ani de practică, e că atât de mulți pacienți ajung să creadă că nu e chiar așa: dacă toate analizele ies bine, înseamnă că „e bolnav închipuit”. Nu e o impresie. Criteriile de diagnostic există (cele în vigoare sunt Rome V, din 2026), iar mecanismele sunt documentate: hipersensibilitate viscerală, motilitate modificată, comunicarea dintre intestin și creier. IBS e real și răspunde la intervenție. Acesta e primul lucru pe care vreau să-l știți.
Cele 3 faze ale dietei Low FODMAP și de ce faza 2 e mai importantă decât credeți
FODMAP-urile sunt carbohidrați cu lanț scurt, slab absorbiți în intestinul subțire, care fermentează rapid în colon și produc gaze, distensie și durere la persoanele cu intestin sensibil. Nu toate FODMAP-urile dau probleme tuturor și tocmai de aceea protocolul nu e o dietă de excludere pe viață. E un instrument precis, în trei pași, prin care aflăm ce alimente vă dau simptome.
Faza 1: Eliminarea (2-6 săptămâni)
Reducem temporar alimentele bogate în FODMAP-uri, ca să liniștim intestinul și să obținem o linie de bază fără simptome. Eliminarea durează cel mult 6 săptămâni. Scopul nu e să mâncați restricționat pe viață. Scopul e claritatea.
Faza 2: Reintroducerea (de obicei 6-8 săptămâni)
Reintroducem pe rând fiecare subgrupă: fructoză, lactoză, sorbitol, manitol, fructani (separat din cereale, ceapă, usturoi, legume și fructe) și GOS (galacto-oligozaharidele din leguminoase). Fiecare test durează 3 zile și e urmat de 2-3 zile de pauză, așa că faza poate dura și mai mult de 8 săptămâni. Aceasta e faza pe care mulți o sar când țin dieta singuri. Și e tocmai faza în care aflăm ce tolerați Dumneavoastră, nu ce a tolerat un pacient oarecare dintr-un studiu. Fără faza 2, nu știți nimic concret despre propriul intestin.
Faza 3: Personalizarea pe termen lung
O alimentație adaptată profilului Dumneavoastră: cât mai multă varietate, cu un intestin liniștit. Cei mai mulți pacienți ajung în faza 3 cu o alimentație mult mai liberă decât credeau la început. Acesta e și scopul.
Cum arată o consultație cu mine
La prima consultație nu vin cu un plan pregătit dinainte. Vin cu întrebări.
Anamneza completă înseamnă să vă înțeleg istoricul digestiv, medical și alimentar, dar și contextul real de viață: programul, nivelul de stres, ce mâncați de obicei, ce ați mai încercat și de ce n-a funcționat. Pe baza asta construim un plan alimentar care e al Dumneavoastră, nu o listă generică low FODMAP.
Urmărim fiecare fază împreună și ajustez planul în funcție de cum reacționați. Iar formarea Monash contează concret: știu ce porții sunt sigure (nu toate alimentele low FODMAP sunt neutre în orice cantitate), ce combinații pot amplifica simptomele și cum să ghidez reintroducerile fără să pierdem ce am câștigat în faza 1. Nu improvizez. De altfel, și ghidurile recomandă ca dieta să fie condusă de un dietetician (Chey WD et al., AGA, 2022; Rej A et al., 2022).
Cine beneficiază și ce trebuie clarificat înainte
Protocolul Low FODMAP e indicat în primul rând în IBS confirmat, după ce medicul a exclus cauzele organice: boala celiacă, boala inflamatorie intestinală, cancerul colorectal. Poate fi util și în disbioze sau în SIBO, dar asta depinde de tabloul Dumneavoastră clinic și nu se aplică la fel pentru toți. În SIBO, dieta se adaptează etapei de tratament, iar reintroducerea se amână până după încheierea tratamentului.
Câteva situații cer altă abordare. Dieta Low FODMAP nu se începe în sarcină. Iar în tulburările de comportament alimentar și în malnutriție nu folosesc varianta restrictivă: lucrez cu sfaturi fără excluderi (orarul meselor, lichidele, fibrele, ritmul mesei), împreună cu medicul.
Dacă aveți simptome digestive de mult timp și încă nu aveți un diagnostic clar, putem lucra și la asta: de la investigațiile care merită discutate cu medicul până la interpretarea lor în context nutrițional.
Dacă v-ați recunoscut în ceva din ce ați citit, sau dacă ați primit până acum liste cu alimente interzise fără nicio logică clară, vă aștept să vorbim. O consultație de nutriție clinică nu înseamnă o nouă interdicție. Înseamnă să înțelegeți, în sfârșit, ce se întâmplă cu propriul intestin și de unde puteți porni cu adevărat.
Surse
- Oka P et al. (2020). Global prevalence of irritable bowel syndrome according to Rome III or IV criteria: a systematic review and meta-analysis. Lancet Gastroenterology & Hepatology, 5(10), 908-917. DOI
- Sperber AD et al. (2021). Worldwide Prevalence and Burden of Functional Gastrointestinal Disorders, Results of Rome Foundation Global Study. Gastroenterology, 160(1), 99-114. DOI
- Corsetti M et al. (2026). Bowel Disorders (Rome V). Gastroenterology, 170(6), 1261-1282. DOI
- Chey WD et al. (2022). AGA Clinical Practice Update on the Role of Diet in Irritable Bowel Syndrome: Expert Review. Gastroenterology, 162(6), 1737-1745. DOI
- Rej A et al. (2022). Diet and irritable bowel syndrome: an update from a UK consensus meeting. BMC Medicine, 20, 287. DOI
- Monash FODMAP Blog. Practical tips for FODMAP reintroduction. monashfodmap.com
- Monash FODMAP Blog. What are polyols? monashfodmap.com
- Monash FODMAP Blog. The low FODMAP diet during pregnancy. monashfodmap.com
