La gastrita autoimună, o parte din problemă se rezolvă cu o injecție: vitamina B12 se dă medical, pe viață, și nicio farfurie nu îi ține locul. Restul se rezolvă la masă. Kilogramele pierdute, fierul care nu se mai absoarbe, calciul, oboseala și stomacul care se simte plin după câteva înghițituri se lucrează, toate, din farfurie. În acest articol arăt cum se așază alimentația pe etapele tratamentului, ce dovezi există pentru renutriție (refacerea greutății și a rezervelor), cum se pune fierul la masa potrivită și cum arată trei zile de mâncare obișnuită, cu șase mese mici, calculate la 2200 kcal.
- Ce poate și ce nu poate face alimentația
- Înainte de orice plan: endoscopia și analizele
- Nutriția pe etapele tratamentului
- Ce impact are: cifrele din studii
- Cum se oprește pierderea în greutate
- Fierul: ce se absoarbe fără acid și ce nu
- Calciul, vitamina D și oasele
- Regimul de cruțare, spanacul, restricțiile: ce s-a schimbat
- Pe termen lung: sarea, carnea procesată, alcoolul
- Principiile după care construiesc planul
- Model de plan alimentar - 3 zile, 2200 kcal, 6 mese
Despre boală, analize, tratamentul cu vitamina B12 și controalele endoscopice am scris în articolul 5: Gastrita autoimună. Tot ce urmează se adaugă tratamentului stabilit de medic, fără să îl înlocuiască.
1. Ce poate și ce nu poate face alimentația
Ce nu poate
- să înlocuiască vitamina B12: fără factor intrinsec, B12 din carne, ouă sau lactate trece prin intestin neabsorbită;
- să readucă acidul în stomac sau să oprească reacția autoimună;
- să corecteze singură un deficit de fier deja instalat, la un stomac fără acid;
- să țină locul endoscopiei atunci când pierdeți în greutate.
Ce poate
- să oprească pierderea în greutate și să refacă masa musculară;
- să aducă fierul în forma care se absoarbe și fără acid, cu vitamina C alături;
- să pună calciul la masa la care se absoarbe;
- să facă mesele suportabile pentru un stomac care se golește lent;
- să scoată restricțiile inutile, moștenite din vechile „regimuri de gastrită”.
2. Înainte de orice plan: endoscopia și analizele
Pierderea în greutate neintenționată este un semn de alarmă în ghidurile de dispepsie și cere endoscopie.[1] De aceea, la o persoană cu gastrită autoimună care pierde în greutate, primele mele două întrebări sunt: când a fost ultima endoscopie cu biopsii? și ce arată analizele? Planul de renutriție se construiește în paralel cu răspunsul medicului, nu în locul lui.
Două praguri, din ghidurile de nutriție clinică, spun cât de serioasă este pierderea în greutate:
| Reper | Ce înseamnă |
|---|---|
| Malnutriție (criteriile GLIM) | Pierdere neintenționată de peste 5% din greutate în ultimele 6 luni sau de peste 10% pe o perioadă mai lungă, ori un indice de masă corporală sub 20 (sub 22 după 70 de ani). A doua condiție este o boală care afectează absorbția; gastrita autoimună o îndeplinește singură.[2] |
| Risc de sindrom de realimentare (NICE) - dezechilibre ale sărurilor din sânge când se reia hrana după o perioadă de aport foarte mic | Pierdere de peste 15% în 3-6 luni, indice de masă corporală sub 16, aport foarte mic timp de peste 10 zile sau potasiu, fosfat ori magneziu scăzute înainte de realimentare; ori cel puțin două dintre: indice de masă corporală sub 18,5, pierdere de peste 10% în 3-6 luni, aport foarte mic peste 5 zile, consum excesiv de alcool sau tratament cu insulină, diuretice, antiacide ori chimioterapie. În aceste situații renutriția se începe lent, cu cel mult 10 kcal pe kilogram pe zi, sub supraveghere medicală, cu analize.[3] |
Modelul de plan de la finalul articolului este construit pentru o persoană care a pierdut câteva kilograme și mănâncă prea puțin, nu pentru o malnutriție severă. Aceea se tratează împreună cu medicul, în pași mici.
3. Nutriția pe etapele tratamentului
| Etapa | Ce se întâmplă medical | Ce face nutriția | Ce urmărim |
|---|---|---|---|
| La diagnostic | Endoscopie cu biopsii, analize (hemogramă, feritină, B12, folat, vitamina D, tiroidă), începerea vitaminei B12. | Evaluare: greutatea de plecare, cât mâncați de fapt, ce ați scos din alimentație de teamă, ce medicamente luați (levotiroxină, fier, calciu). | Greutate, apetit, analizele de plecare. |
| Primele 4 săptămâni | Vitamina B12 în schema inițială, cu doze dese; fier oral sau intravenos, dacă medicul l-a prescris. | Oprirea pierderii în greutate: 5-6 mese mici și dense, proteină la fiecare masă, fier hemic la mesele principale cu vitamina C alături, lactatele la gustări. | Greutatea, săptămânal, în aceleași condiții; toleranța meselor. |
| Săptămânile 5-12 | Analize de control; ajustarea schemei de B12 și de fier. | Lărgirea bazei alimentare: alte proteine, alte cereale, alte legume; texturi din ce în ce mai obișnuite; dacă balonarea și diareea persistă, discuție cu medicul despre suprapopularea bacteriană a intestinului subțire înainte de orice restricție. | Greutate stabilă sau în creștere lentă; feritina; energia. |
| Pe termen lung | B12 pe viață; controale endoscopice la intervalul stabilit; analize anuale. | Un mod de a mânca obișnuit, cu fier hemic de câteva ori pe săptămână, calciu la mese, sare puțină, fără carne procesată; masa musculară păstrată prin proteine și mișcare. | Greutate, masă musculară, hemogramă, feritină, vitamina D. |
4. Ce impact are: cifrele din studii
O precizare înainte de cifre: nu există studii care să fi testat un plan alimentar anume în gastrita autoimună. Există în schimb dovezi solide pentru fiecare componentă a lui, iar ele arată unde se câștigă.
- La persoanele malnutrite, renutriția scade riscul de deces. În studiul EFFORT (2088 de pacienți internați cu risc nutrițional, 8 spitale), hrănirea adaptată fiecărui pacient, cu ținte de calorii și proteine, a redus decesele la 30 de zile de la 10% la 7%.[4] O meta-analiză a 29 de studii randomizate (7166 de pacienți) confirmă: 8,5% față de 11,3%, cu efect mai mare în studiile cu aport ridicat de proteine și cu intervenții de durată.[5] Sunt date pe pacienți internați. În sinteza Cochrane, cu studii din spital, din centre rezidențiale și din comunitate, sfatul dietetic, cu suplimente nutritive la nevoie, a adus în medie 1,25 kg în plus în 3 luni, față de lipsa sfatului sau de suplimentele date singure, fără efect demonstrat pe supraviețuire.[6]
- Fierul se absoarbe mai bine când este luat la două zile. La femei cu rezerve scăzute de fier, o doză unică la două zile a fost absorbită în proporție de 21,8%, față de 16,3% când aceeași doză s-a luat zilnic; dozele împărțite în două pe zi au crescut hepcidina, hormonul care blochează absorbția.[7] Schema o stabilește medicul; dacă vă prescrie fier oral, merită discutată această variantă.
- Ceaiul, cafeaua și calciul contează la masa cu fier. O ceașcă de ceai negru la masă a scăzut absorbția fierului din hrană cu 64%, o ceașcă de cafea cu 39%; cafeaua băută cu o oră înainte de masă nu a avut efect.[8] Calciul dintr-o porție de lapte sau brânză (165 mg) a redus absorbția fierului cu 50-60%, inclusiv a celui din carne.[9]
- Calciul se absoarbe cu masa, chiar și fără acid. La persoane fără acid gastric, carbonatul de calciu luat pe stomacul gol s-a absorbit în proporție de 4%, față de 22% la persoanele sănătoase; luat la micul dejun, s-a absorbit normal.[10]
Cel mai mare câștig vine din oprirea pierderii în greutate: calorii și proteine suficiente, în porții pe care stomacul le tolerează. Al doilea câștig vine din așezarea alimentelor: fierul cu vitamina C și fără lactate, ceai sau cafea; calciul cu masa; levotiroxina la distanță de suplimentele de fier și de calciu. Aceleași alimente, altă ordine, alt rezultat.
5. Cum se oprește pierderea în greutate
Cât
Ghidurile ESPEN dau ca reper 27-30 kcal pe kilogram de greutate actuală pe zi la persoanele de peste 65 de ani și la cele subponderale, iar ținta se atinge treptat, nu din prima săptămână.[11][12] Pentru o persoană de 65 kg, aproximativ 1750-1950 kcal; modelul de mai jos, la 2200 kcal, este gândit pentru cineva mai greu sau mai activ. Necesarul se calculează individual.
Proteine
1,2-1,5 g pe kilogram pe zi în boală și în malnutriție (recomandare de grad A în ghidul ESPEN 2023), adică 80-100 g pentru 65 kg, împărțite pe toate mesele.[12][11] Fără acid, proteinele se digeră mai greu: de aceea în plan carnea este tocată, înăbușită sau fiartă îndelung, iar ouăle, brânza proaspătă și peștele apar des.
Cum
5-6 mese mici, la 2,5-3 ore, de cel mult 450 g fiecare: stomacul se golește lent, deci volumul mic este regula. Densitate, nu volum: ulei de măsline adăugat crud, unt de migdale, avocado, smântână dulce, semințe, nuci măcinate. Gustare și seara.
Când nu ajunge
Dacă, în ciuda planului, aportul rămâne prea mic, ghidul ESPEN recomandă suplimente nutritive orale care să aducă cel puțin 400 kcal și 30 g de proteine pe zi, timp de cel puțin o lună.[11] Materialele NHS pentru pacienți recomandă ca suplimentele să se bea între mese și să se adauge meselor, nu să le înlocuiască.[24] Alegerea produsului se face împreună cu dieteticianul și cu medicul.
Cântărirea se face o dată pe săptămână, dimineața, în aceleași condiții. Obiectivul primelor 4 săptămâni este ca acul cântarului să se oprească din coborât; creșterea vine după.
6. Fierul: ce se absoarbe fără acid și ce nu
Fierul din alimente vine în două forme. Fierul hemic, din carne, organe și pește, reprezintă doar 5-10% din aportul obișnuit, dar se absoarbe pe o cale proprie, care nu depinde de acidul gastric. Fierul non-hemic, din plante, ouă și lactate, este aproximativ 80% din aport, însă fără acid (la un pH peste 3) se leagă în forme insolubile și rămâne neabsorbit; blocarea acidului gastric cu medicamente a redus absorbția lui cu 28-65% în studii.[13][14] Concluzia pentru gastrita autoimună: sursa principală de fier din farfurie devine carnea, iar sursele vegetale au nevoie de ajutor.
| Regula | În practică |
|---|---|
| Fier hemic la mesele principale | Vită, curcan, pui, pește, o dată pe săptămână ficat: tocate, înăbușite, fierte îndelung, ca să fie ușor de mestecat și de digerat. Ficatul, doar dacă nu luați suplimente cu vitamina A (inclusiv ulei din ficat de pește); după menopauză sau la vârste înaintate, porția o stabilim împreună.[25] |
| Vitamina C la aceeași masă | Aproximativ 50 mg la fiecare masă principală este cantitatea la care studiile au văzut efectul optim asupra fierului non-hemic:[15] un ardei roșu, câteva fire de pătrunjel sau puțină lămâie, la aceeași masă. Fructul poate rămâne la gustare, pentru volum. În alimentația obișnuită, de zi cu zi, efectul este mai mic decât în testele făcute pe o singură masă, dar rămâne. |
| Fără ceai, cafea, cacao la masa cu fier | Se beau la cel puțin o oră înainte de masă, nu la masă și nu în ora de după.[8] |
| Lactatele la altă masă | În modelul de mai jos, laptele, iaurtul, kefirul și brânzeturile stau la micul dejun și la gustări, iar carnea la prânz și la cină. |
| Suplimentul de fier | Doar la recomandarea medicului, în schema stabilită de el. O variantă de discutat cu medicul este doza unică, dimineața, la două zile.[7] Se ia la distanță de lactate, calciu, ceai, cafea și levotiroxină.[8][18] În deficitul important, medicul poate alege fierul intravenos. |
7. Calciul, vitamina D și oasele
Anemia pernicioasă se asociază cu un risc de fractură de șold de 1,7 ori mai mare, iar vitamina D a fost semnificativ mai mică la persoanele cu gastrită autoimună decât la persoanele sănătoase cu care au fost comparate, în două studii independente.[16][17] Trei lucruri practice:
- Calciul se ia cu masa. Din alimente (lapte, iaurt, kefir, brânzeturi, sardine cu oase, tahini, migdale) sau, dacă medicul prescrie un supliment, tot la masă; citratul de calciu nu depinde de acid, carbonatul are nevoie de mâncare alături.[10]
- Vitamina D se măsoară în sânge și se corectează la indicația medicului; modelul de plan aduce puțină vitamina D din alimente, ca orice alimentație.
- Levotiroxina se ia pe stomacul gol, de obicei cu 30-60 de minute înainte de micul dejun (după indicația medicului), și la cel puțin 4 ore distanță de suplimentul de fier și de cel de calciu.[18] La persoanele cu gastrită atrofică, necesarul de levotiroxină a fost cu 22-34% mai mare;[19] doza o ajustează medicul.
La persoanele cu gastrită autoimună de durată, mai ales femeile după menopauză, merită discutată cu medicul o densitometrie osoasă.
8. Regimul de cruțare, spanacul, restricțiile: ce s-a schimbat
| Ideea veche | Ce arată datele | În practică |
|---|---|---|
| „Regim de cruțare, fără carne roșie” | Carnea roșie slabă este sursa de fier care se absoarbe fără acid. Regimul „alb” scoate exact ce lipsește. | Carne, tocată sau înăbușită, la mesele principale. |
| „Fier din spanac și linte” | Fierul din plante precipită la pH peste 3 și se absoarbe slab fără acid.[13] | Plantele rămân pentru fibre și vitamine; fierul vine din carne, iar leguminoasele se mănâncă cu vitamina C. |
| „Alimente bogate în B12 în loc de injecție” | Fără factor intrinsec, B12 din hrană nu se absoarbe. Ghidul NICE recomandă injecții pe viață în gastrita autoimună.[20] | Schema de B12 se urmează și după ce analizele s-au normalizat. |
| „Dietă strictă pentru balonare și diaree” | La un stomac fără acid, suprapopularea bacteriană a intestinului subțire este frecventă: într-un singur studiu retrospectiv, pe pacienți cu simptome, cultura din aspirat a fost pozitivă la 75-92%, iar testul respirator a ratat mulți dintre ei.[21] Se tratează medical. | Restricțiile largi (dietă low FODMAP strictă, eliminări multiple) la o persoană care pierde în greutate îngustează aportul exact când trebuie mărit. Dacă se aplică, pe durată scurtă și cu ținta calorică păstrată. |
| „Antiacide pentru protecție” | Stomacul din gastrita autoimună are deja puțin acid sau deloc. | Rostul oricărui medicament antiacid se discută cu medicul; nu se ia din proprie inițiativă. |
9. Pe termen lung: sarea, carnea procesată, alcoolul
Gastrita autoimună este o afecțiune precanceroasă, cu risc mic în cifre absolute, dar real. Alimentația nu ține locul controalelor endoscopice, dar poate lua de pe masă factorii cunoscuți de risc pentru cancerul gastric. Raportul WCRF încadrează alimentele conservate prin sărare și alcoolul peste aproximativ 45 g pe zi (în jur de trei băuturi) drept cauze probabile de cancer gastric; pentru carnea procesată dovezile sunt „limitate, sugestive”.[22] Aceste date vin din populația generală; studii pe gastrita autoimună nu există, dar mecanismul este plauzibil: fără acid, vitamina C din sucul gastric se degradează, iar nitriții din mezeluri se pot transforma mai ușor în compuși nitrozo, substanțe legate de cancerul gastric.[13]
Practic: sare puțină (gustul vine din ierburi), mezeluri, afumături și murături în saramură rar sau deloc, alcool cât mai puțin. Fructele și legumele rămân zilnice, pentru vitamina C și fibre.
10. Principiile după care construiesc planul
| Principiu | Cum se vede în farfurie |
|---|---|
| Șase mese mici | Mic dejun, două gustări, prânz, cină și o gustare de seară, nicio masă peste 450 g. Volumul mic, calorii multe. |
| Densitate din grăsimi bune | Ulei de măsline adăugat crud, unt de migdale, avocado, smântână dulce, nuci și semințe, adesea măcinate. Grăsimile aduc aproximativ 38% din energie. |
| Proteină la fiecare masă | În jur de 110 g pe zi, în texturi moi: carne tocată sau înăbușită, pește, ouă, brânză proaspătă, iaurt. |
| Fier hemic și vitamina C, fără lactate, la prânz și cină | Vită, curcan, pui, ficat o dată, pește, cu ardei roșu, pătrunjel sau lămâie la aceeași masă; fructele cu vitamina C, la gustări. |
| Calciul la micul dejun și la gustări | Lapte, iaurt, kefir, urdă, brânză de vaci: aproximativ 1000 mg de calciu pe zi, la distanță de mesele cu carne. |
| Fibre moderate | În jur de 28 g pe zi, din fructe bine coapte, legume gătite, ovăz și pâine cu maia. Fibrele multe umplu stomacul fără calorii; aici volumul este limitat. |
| Fără sare multă, fără mezeluri, fără alcool | Gustul vine din ierburi, lămâie și rumenire ușoară. |
| Rotația alimentelor | Altă proteină, altă cereală și alte legume de la o zi la alta. |
11. Model de plan alimentar - 3 zile, 2200 kcal, 6 mese
Planul de mai jos este un model, construit pentru un adult cu gastrită autoimună, aflat sub tratament cu vitamina B12, care a pierdut câteva kilograme și mănâncă prea puțin din cauza sațietății precoce. Necesarul Dumneavoastră poate fi diferit; la o malnutriție severă, planul se construiește altfel, în pași mici, împreună cu medicul.
Cum a fost calculat
Toate valorile sunt calculate din gramajele scrise în tabel, cu date de compoziție din baza USDA FoodData Central,[23] nu estimate. Pentru urdă, care lipsește din bază, am folosit valorile unei brânze din zer echivalente. Fiecare zi se încadrează în 2200 kcal ± 5%.
Cum se citesc gramajele
Carnea, ficatul și peștele sunt cântărite crude; legumele și fructele, crude și curățate. Orezul, meiul, quinoa, cartofii, cartoful dulce, dovleacul și spanacul sunt cântărite după gătire. Fulgii de ovăz, uscați.
Orarul
Mesele sunt la 2,5-3 ore. Ceaiul și cafeaua, dacă le beți, cu cel puțin o oră înainte de prânz sau de cină, nu la masă. Medicamentele se iau după indicația medicului, nu după orarul din tabel.
| Media celor 3 zile | Energie | Proteine | Glucide | Lipide | Fibre | Calciu |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Calculat din gramaje | 2196 kcal | 112 g (20%) | 238 g (43%) | 93 g (38%) | 28,9 g | ≈ 1006 mg |
| Masă / ora | Preparat & ingrediente | Mod de preparare | Observații |
|---|---|---|---|
| Mic dejun 07:30 | Terci cremos de ovăz cu banană și unt de migdalefulgi de ovăz (cântăriți uscați) 55 g; lapte integral 3,5% 200 ml; banană bine coaptă 80 g; unt de migdale 100% 10 g; semințe de in măcinate 5 g≈ 495 kcal · 20 g proteine · 18 g lipide | Fierbeți fulgii în lapte 6-7 minute, la foc mic, până se face cremos. Adăugați la final untul de migdale, inul măcinat și un praf de scorțișoară; banana, feliată deasupra, nu zdrobită. | Masă moale, densă în calorii, într-un bol mic. Medicamentele se iau la orele stabilite de medic, nu după orarul din acest model. |
| Gustare 1 10:00 | Iaurt grecesc cu piersică și nucăiaurt grecesc integral (5% grăsime) 150 g; piersică 100 g; miez de nucă 12 g≈ 263 kcal · 16 g proteine · 16 g lipide | Piersica se taie cuburi peste iaurt; nuca ruptă în bucăți deasupra. | Lactatele stau la gustări, la distanță de mesele cu carne (calciul concurează cu fierul). |
| Prânz 12:30 | Vită înăbușită cu piure de cartofi, ardei roșu și pătrunjelmușchi de vită slab (cântărit crud) 100 g; cartofi fierți 220 g; ardei roșu 80 g; pătrunjel verde 10 g; ulei de măsline extravirgin 12 g≈ 462 kcal · 27 g proteine · 18 g lipide | Vita, tăiată cuburi mici, se înăbușă 60-75 de minute cu puțină apă și o foaie de dafin, până se desface ușor cu furculița. Cartofii fierți se pasează cu uleiul (crud) și cu puțin din zeama de fierbere. Ardeiul, crud sau copt, și pătrunjelul tocat se pun alături. | Fier hemic din vită; ardeiul și pătrunjelul aduc vitamina C la aceeași masă. Fără ceai sau cafea la această masă. Vita înăbușită se pregătește cel mai simplu în cantitate dublă, o dată la 4-5 zile, și se congelează porționat. |
| Gustare 2 15:00 | Pâine cu maia cu avocado și ou fiert moalepâine cu maia 40 g; avocado 60 g; ou de găină (55 g = 1 ou mediu) 55 g≈ 283 kcal · 12 g proteine · 15 g lipide | Avocado zdrobit pe pâine, cu puțin piper și câteva picături de lămâie; oul fiert 6 minute, feliat deasupra. | Grăsime bună și proteină, în volum mic. |
| Cină 18:00 | Somon la cuptor cu orez și broccolisomon (cântărit crud) 100 g; orez fiert 180 g; broccoli 100 g; ulei de măsline extravirgin 6 g≈ 526 kcal · 28 g proteine · 20 g lipide | Orezul se pune primul la fiert, cu puțină apă în plus, ca să iasă moale. Apoi somonul, 12-15 minute la 200 °C, în hârtie de copt, cu mărar. Broccoli la abur, ultimul, 5-6 minute; ulei crud la final. | Pește gras: energie și omega-3 în porție mică. |
| Gustare seara 20:30 | Kefir cu miere și migdalekefir simplu cu 1% grăsime 200 ml; miere 10 g; migdale crude 10 g≈ 174 kcal · 10 g proteine · 7 g lipide | Migdalele se pot măcina și amesteca în kefir. | Gustarea de seară adaugă calorii fără să încarce stomacul. |
| Masă / ora | Preparat & ingrediente | Mod de preparare | Observații |
|---|---|---|---|
| Mic dejun 07:30 | Omletă moale cu urdă, pâine cu maia cu unt și castraveteou de găină (55 g = 1 ou mediu) 110 g; pâine cu maia 60 g; urdă 40 g; castravete 60 g; unt 10 g≈ 452 kcal · 25 g proteine · 23 g lipide | Omletă la foc mic, în tigaie antiaderentă, cu mărar sau arpagic proaspăt tocat; urda se adaugă la final, cât să se topească. Pâinea se unge cu unt; castravetele alături. | Proteină moale, ușor de mestecat. |
| Gustare 1 10:00 | Iaurt cu pară, chia și nucăiaurt natural integral (3,5% grăsime) 150 g; pară bine coaptă 100 g; semințe de chia 8 g; miez de nucă 10 g≈ 253 kcal · 8 g proteine · 14 g lipide | Chia se lasă 10 minute în iaurt, apoi se adaugă para cuburi și nuca. | Calciu la distanță de carne. |
| Prânz 12:30 | Piept de curcan înăbușit cu mei, morcov și ardei roșupiept de curcan (cântărit crud) 100 g; mei fiert 190 g; morcov 70 g; ardei roșu 70 g; ulei de măsline extravirgin 14 g≈ 514 kcal · 32 g proteine · 17 g lipide | Curcanul, tăiat cuburi, se înăbușă 20 de minute cu morcovul și puțină apă, cu cimbru. Ardeiul roșu, tăiat fâșii, se adaugă doar în ultimele 3-4 minute, ca să rămână ușor crocant lângă curcanul și meiul moi. Meiul se fierbe 15-18 minute și se amestecă cu uleiul, crud. | Ardeiul aduce vitamina C lângă fierul din curcan și din mei. Fructul vine la gustarea următoare, ca să nu crească volumul mesei. |
| Gustare 2 15:00 | Pâine cu maia cu hummus, ardei roșu și kiwihummus 60 g; pâine cu maia 40 g; ardei roșu 60 g; kiwi 80 g≈ 319 kcal · 10 g proteine · 12 g lipide | Hummusul se întinde pe pâine; ardeiul, felii, alături; kiwi la final. | Ardeiul și kiwi aduc vitamina C lângă fierul din năut. |
| Cină 18:00 | Ficat de pui cu piure de cartof dulce și fasole verdeficat de pui (cântărit crud) 80 g; cartof dulce copt 200 g; fasole verde 100 g; ulei de măsline extravirgin 10 g; suc de lămâie 10 g≈ 397 kcal · 19 g proteine · 14 g lipide | Ficatul se gătește 3-4 minute pe fiecare parte, în tigaie, cu puțin din uleiul porției și cimbru, până nu mai este roz la mijloc, apoi se stropește cu lămâie. Cartoful dulce se taie cuburi de 2 cm și se coace 25-30 de minute la 200 °C, apoi se pasează cu restul de ulei. Fasolea verde la abur, 5-6 minute. În farfurie: piureul la mijloc, ficatul feliat deasupra, fasolea alături. | Ficatul este cea mai concentrată sursă alimentară de fier hemic; o dată pe săptămână este suficient, dacă nu luați suplimente cu vitamina A. |
| Gustare seara 20:30 | Lapte cald cu fulgi de ovăz și curmalelapte integral 3,5% 200 ml; fulgi de ovăz (cântăriți uscați) 15 g; curmale fără sâmbure 20 g≈ 240 kcal · 9 g proteine · 8 g lipide | Fulgii se fierb 3-4 minute în lapte; curmalele tocate mărunt și un praf de scorțișoară se adaugă la final. | Calorii fără volum, înainte de somn. |
| Masă / ora | Preparat & ingrediente | Mod de preparare | Observații |
|---|---|---|---|
| Mic dejun 07:30 | Brânză de vaci cu smântână dulce, pâine cu maia, prune și semințe de dovleacbrânză de vaci 100 g; smântână dulce pentru frișcă (35% grăsime) 20 g; pâine cu maia 70 g; prune proaspete 100 g; semințe de dovleac crude, nesărate 10 g≈ 458 kcal · 23 g proteine · 18 g lipide | Brânza se amestecă cu smântâna dulce până devine cremoasă. Prunele se taie felii; semințele de dovleac se rumenesc 30 de secunde într-o tigaie uscată și se presară deasupra. | Smântâna dulce adaugă calorii fără volum. |
| Gustare 1 10:00 | Banană cu unt de migdale și kefirbanană bine coaptă 100 g; unt de migdale 100% 15 g; kefir simplu cu 1% grăsime 150 ml≈ 246 kcal · 10 g proteine · 10 g lipide | Banana se taie rondele și se unge cu unt de migdale, cu un praf de scorțișoară deasupra; kefirul alături. | Calciu la distanță de carne. |
| Prânz 12:30 | Pulpă de pui înăbușită cu quinoa, piure de dovleac și ardei coptpulpă de pui fără piele (cântărită crudă) 100 g; quinoa fiartă 210 g; dovleac fiert și scurs 60 g; ardei roșu 50 g; ulei de măsline extravirgin 15 g≈ 532 kcal · 30 g proteine · 23 g lipide | Puiul se înăbușă 25 de minute cu puțină apă, rozmarin și o felie de lămâie. Quinoa se fierbe 15 minute. Dovleacul fiert se pasează cu uleiul, crud; la final, puțin pătrunjel tocat deasupra. Ardeiul copt, felii, alături. | Texturi moi, gust rotund, porție mică. |
| Gustare 2 15:00 | Iaurt grecesc cu portocală și nucăiaurt grecesc integral (5% grăsime) 150 g; portocală 100 g; miez de nucă 12 g≈ 271 kcal · 16 g proteine · 15 g lipide | Portocala se curăță de pielițe și se taie bucăți. | Portocala la gustare, nu la prânz, ca prânzul să rămână mic; vitamina C pentru fierul din prânz vine din ardei. |
| Cină 18:00 | Chifteluțe de vită la cuptor cu piure de cartofi, spanac și ardei coptmușchi de vită slab (cântărit crud) 100 g; cartofi fierți 190 g; spanac fiert și scurs 80 g; ardei roșu 60 g; ulei de măsline extravirgin 12 g≈ 445 kcal · 28 g proteine · 18 g lipide | Vita tocată se amestecă cu puțin pătrunjel și un praf de chimen, se formează chifteluțe mici și se coc 15-18 minute la 190 °C. Ardeiul se coace pe aceeași tavă cu chifteluțele. Cartofii fierți se pasează cu uleiul. Spanacul fiert se scurge bine; ardeiul copt, felii, alături. | Carnea tocată se digeră mai ușor decât bucata întreagă. Fier hemic din vită și vitamina C din ardei. |
| Gustare seara 20:30 | Lapte cald cu miere, fulgi de ovăz și migdale măcinatelapte integral 3,5% 200 ml; miere 10 g; fulgi de ovăz (cântăriți uscați) 15 g; migdale crude 8 g≈ 257 kcal · 11 g proteine · 12 g lipide | Fulgii se fierb 3-4 minute în lapte; mierea, migdalele măcinate și un praf de nucșoară se adaugă la final. | Calorii fără volum, înainte de somn. |
Cum se folosește modelul
- Volumul: dacă o masă vă lasă cu senzația de plin, opriți-vă și mutați restul cu o oră mai târziu. Numărul de mese contează mai mult decât mărimea fiecăreia.
- Proteinele: modelul aduce în jur de 110 g pe zi, cât recomandă ghidul ESPEN pentru refacere la o persoană de 75-90 kg; la o greutate mai mică, porțiile de carne și de lactate se reduc puțin, fără să scadă numărul de mese. În boala cronică de rinichi, cantitatea o stabilește medicul.
- Levotiroxina: dacă o luați, pe stomacul gol, după indicația medicului și a prospectului, și la cel puțin 4 ore de suplimentul de fier și de cel de calciu.
- Înlocuiri: vita se schimbă cu miel sau cu carne slabă de porc; puiul cu curcan; somonul cu păstrăv sau macrou; sursele de vitamina C între ele (ardei, kiwi, portocală, căpșuni), păstrând gramajul. Ficatul de pui poate fi înlocuit cu ficat de vită, mai bogat în vitamina A; cantitatea o stabilim împreună.
- Gătit în avans: vita înăbușită se face în cantitate dublă, o dată la 4-5 zile, și se congelează porționat; meiul și quinoa se pregătesc pentru 2-3 zile și se țin la frigider, în cutii închise. Orezul se răcește repede și se consumă în 24 de ore.
- Farfuria: la mesele principale, garnitura se pune la mijloc și proteina deasupra, pe o farfurie mică; aceeași mâncare întinsă pe un platou lat descurajează un stomac care se satură repede.
- Suplimentele nutritive orale, dacă vi le recomandă dieteticianul sau medicul, se beau între mese, ca gustare, fără să înlocuiască o masă.
Este un exemplu de structură, fără personalizare. Un plan făcut pentru Dumneavoastră ține cont de greutatea de la care porniți, de analize, de alte diagnostice (diabet, boală celiacă asociată, boli renale, alergii), de medicație și de riscul de sindrom de realimentare. În sarcină sau când plănuiți o sarcină, ficatul se scoate din model și se înlocuiește cu carne de vită. Și nu ține locul vitaminei B12, al fierului prescris de medic sau al controalelor endoscopice.
Doriți un plan de renutriție calculat pe nevoile Dumneavoastră?
Lucrez cu persoane cu gastrită autoimună, anemie pernicioasă și pierdere în greutate, în completarea tratamentului stabilit de medic: evaluare, plan alimentar săptămânal cu mese mici și dense, fierul și calciul așezate corect, urmărirea greutății și a analizelor.
Programați o consultație Toate articolele din secțiunea Reflux & stomacSurse
- Moayyedi P. et al. ACG and CAG Clinical Guideline: Management of Dyspepsia. Am J Gastroenterol, 2017. doi.org/10.1038/ajg.2017.154 · Shah S.C. et al. AGA Clinical Practice Update on the Diagnosis and Management of Atrophic Gastritis. Gastroenterology, 2021. doi.org/10.1053/j.gastro.2021.06.078
- Cederholm T. et al. GLIM criteria for the diagnosis of malnutrition - A consensus report from the global clinical nutrition community. J Cachexia Sarcopenia Muscle, 2019. doi.org/10.1002/jcsm.12383 · Jensen G.L. et al. GLIM consensus approach to diagnosis of malnutrition: A 5-year update. JPEN, 2025. doi.org/10.1002/jpen.2756
- NICE CG32. Nutrition support for adults: oral nutrition support, enteral tube feeding and parenteral nutrition. nice.org.uk/guidance/cg32 · da Silva J.S.V. et al. ASPEN Consensus Recommendations for Refeeding Syndrome. Nutr Clin Pract, 2020. doi.org/10.1002/ncp.10474
- Schuetz P. et al. Individualised nutritional support in medical inpatients at nutritional risk: a randomised clinical trial (EFFORT). Lancet, 2019. doi.org/10.1016/S0140-6736(18)32776-4
- Kaegi-Braun N. et al. Nutritional trials using high protein strategies and long duration of support show strongest clinical effects on mortality: results of an updated systematic review and meta-analysis. Clin Nutr ESPEN, 2021. doi.org/10.1016/j.clnesp.2021.08.003 · Gomes F. et al. JAMA Netw Open, 2019. doi.org/10.1001/jamanetworkopen.2019.15138
- Baldwin C. et al. Dietary advice with or without oral nutritional supplements for disease-related malnutrition in adults. Cochrane Database Syst Rev, 2021. doi.org/10.1002/14651858.CD002008.pub5
- Stoffel N.U. et al. Iron absorption from oral iron supplements given on consecutive versus alternate days and as single morning doses versus twice-daily split dosing in iron-depleted women. Lancet Haematol, 2017. doi.org/10.1016/S2352-3026(17)30182-5 · Stoffel N.U. et al. Haematologica, 2020. doi.org/10.3324/haematol.2019.220830
- Morck T.A., Lynch S.R., Cook J.D. Inhibition of food iron absorption by coffee. Am J Clin Nutr, 1983. doi.org/10.1093/ajcn/37.3.416 · Hurrell R.F. et al. Inhibition of non-haem iron absorption in man by polyphenolic-containing beverages. Br J Nutr, 1999. pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/10999016 · NHS - How and when to take ferrous sulfate. nhs.uk/medicines/ferrous-sulfate
- Hallberg L. et al. Calcium: effect of different amounts on nonheme- and heme-iron absorption in humans. Am J Clin Nutr, 1991. doi.org/10.1093/ajcn/53.1.112
- Recker R.R. Calcium absorption and achlorhydria. N Engl J Med, 1985. doi.org/10.1056/NEJM198507113130202 · Eastell R. et al. Clin Sci, 1992. doi.org/10.1042/cs0820681
- Volkert D. et al. ESPEN practical guideline: Clinical nutrition and hydration in geriatrics. Clin Nutr, 2022. doi.org/10.1016/j.clnu.2022.01.024
- Wunderle C. et al. ESPEN guideline on nutritional support for polymorbid medical inpatients. Clin Nutr, 2023. doi.org/10.1016/j.clnu.2023.06.023
- Cavalcoli F. et al. Micronutrient deficiencies in patients with chronic atrophic autoimmune gastritis. World J Gastroenterol, 2017. doi.org/10.3748/wjg.v23.i4.563 · Dilaghi E. et al. Autoimmune Gastritis and Hypochlorhydria: Known Concepts from a New Perspective. Int J Mol Sci, 2024. doi.org/10.3390/ijms25136818
- Skikne B.S., Lynch S.R., Cook J.D. Role of gastric acid in food iron absorption. Gastroenterology, 1981. pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/7286584
- Hallberg L., Brune M., Rossander L. Effect of ascorbic acid on iron absorption from different types of meals. Hum Nutr Appl Nutr, 1986. pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/3700141 · Cook J.D., Reddy M.B. Effect of ascorbic acid intake on nonheme-iron absorption from a complete diet. Am J Clin Nutr, 2001. doi.org/10.1093/ajcn/73.1.93
- Merriman N.A. et al. Hip fracture risk in patients with a diagnosis of pernicious anemia. Gastroenterology, 2010. doi.org/10.1053/j.gastro.2009.12.007
- Antico A. et al. Hypovitaminosis D as predisposing factor for atrophic type A gastritis. Clin Rev Allergy Immunol, 2012. doi.org/10.1007/s12016-011-8255-1 · Massironi S. et al. Relevance of vitamin D deficiency in patients with chronic autoimmune atrophic gastritis. BMC Gastroenterol, 2018. doi.org/10.1186/s12876-018-0901-0
- MedlinePlus (U.S. National Library of Medicine) - Levothyroxine. medlineplus.gov/druginfo/meds/a682461.html · Campbell N.R. et al. Ann Intern Med, 1992. doi.org/10.7326/0003-4819-117-12-1010 · Jonklaas J. et al. Guidelines for the Treatment of Hypothyroidism: Prepared by the American Thyroid Association Task Force on Thyroid Hormone Replacement. Thyroid, 2014. doi.org/10.1089/thy.2014.0028
- Centanni M. et al. Thyroxine in goiter, Helicobacter pylori infection, and chronic gastritis. N Engl J Med, 2006. doi.org/10.1056/NEJMoa043903
- NICE NG239. Vitamin B12 deficiency in over 16s: diagnosis and management, 2024. nice.org.uk/guidance/ng239
- Damianos J.A. et al. High frequency of microbial overgrowth among symptomatic patients with autoimmune atrophic gastritis. Minerva Gastroenterol, 2026. doi.org/10.23736/S2724-5985.26.04066-0 · Lo W.K., Chan W.W. Proton pump inhibitor use and the risk of small intestinal bacterial overgrowth: a meta-analysis. Clin Gastroenterol Hepatol, 2013. doi.org/10.1016/j.cgh.2012.12.011
- World Cancer Research Fund / AICR. Diet, nutrition, physical activity and stomach cancer (2016, revizuit 2018). wcrf.org - stomach cancer report
- U.S. Department of Agriculture - FoodData Central. fdc.nal.usda.gov
- Royal Berkshire NHS Foundation Trust - Oral Nutritional Supplements, 2022. royalberkshire.nhs.uk - oral nutritional supplements · Milton Keynes University Hospital NHS - Oral Nutritional Supplements (ONS). mkuh.nhs.uk/document/how-to-take-ons
- NHS - Vitamin A (Vitamins and minerals). nhs.uk/conditions/vitamins-and-minerals/vitamin-a · EFSA NDA Panel. Scientific opinion on the tolerable upper intake level for preformed vitamin A and β-carotene. EFSA Journal, 2024. doi.org/10.2903/j.efsa.2024.8814
