Mulți dintre pacienții mei cu colon iritabil observă același lucru: într-o săptămână încărcată, balonarea și durerea se întețesc, iar într-o vacanță liniștită aproape dispar. Nu e o impresie și nici un semn că simptomele ar fi „închipuite”. Intestinul și creierul comunică permanent, pe căi nervoase, hormonale și imunitare, iar comunicarea merge în ambele sensuri. Mai jos vă arăt cum funcționează această legătură și ce înseamnă ea în colonul iritabil, în anxietate și în stres. Vă spun ce știm sigur la om și ce s-a văzut deocamdată doar în laborator, ce semne cer consult medical și ce tratamente decide medicul.
- Ce este axa intestin-creier
- Când comunicarea se dereglează: tulburările interacțiunii intestin-creier
- Colonul iritabil, anxietatea și stresul: ce apare întâi
- Microbiomul și creierul: ce știm la om și ce doar la animale
- Semnele care cer consult medical
- Cum se pune diagnosticul
- Tratamentul pe scurt: ce decide medicul
- Ce se urmărește în timp
Axa intestin-creier este o legătură fiziologică reală, prezentă la orice om. În colonul iritabil, ea devine mai sensibilă: intestinul trimite semnale mai „zgomotoase”, iar creierul le amplifică, mai ales sub stres. De aceea tratamentul eficient lucrează pe ambele capete, cu alimentația, cu terapiile care calmează procesarea durerii și, la nevoie, cu medicamente. Microbiomul face parte din poveste, dar cele mai multe date despre bacterii și dispoziție vin încă din studii de asociere sau de pe animale.
1. Ce este axa intestin-creier
Prin „axa intestin-creier” se înțelege comunicarea continuă, în ambele sensuri, dintre creier și tubul digestiv. Mesajele circulă pe mai multe căi care se completează; le grupez mai jos în patru, ca să fie ușor de urmărit. O bună parte din ce știm despre mecanisme vine din studii pe animale.[1][2][3][4]
Nervul vag
Leagă direct trunchiul cerebral de stomac și de intestin. Cea mai mare parte a fibrelor sale, aproximativ 80% sau mai mult, duc informația de jos în sus, de la organe spre creier: cât de plin e stomacul, cât de întins e intestinul, ce substanțe au ajuns acolo.[5][6]
Sistemul nervos al intestinului
Peretele intestinal are propria rețea de neuroni, estimată la 200-600 de milioane, cam cât măduva spinării. Ea poate coordona singură o parte din mișcări și secreții, dar e permanent în legătură cu creierul. De aici vine metafora de „al doilea creier”.[3][7]
Un exemplu des citat este serotonina. Peste 90% din serotonina din corp se produce în intestin, unde participă la mișcările și la sensibilitatea lui. Serotonina din intestin nu ține însă locul celei din creier: creierul și-o produce separat, iar din sânge trece foarte puțin dincolo de bariera dintre sânge și creier.[8][2][9] Legătura dintre intestin și dispoziție înseamnă, deci, că cele două organe își transmit semnale pe căile de mai sus. Nu înseamnă că „serotonina din intestin ajunge în creier”.
2. Când comunicarea se dereglează: tulburările interacțiunii intestin-creier
Odată cu criteriile internaționale Roma IV (2016), colonul iritabil, dispepsia și celelalte tulburări digestive fără o leziune vizibilă au primit și numele de tulburări ale interacțiunii intestin-creier. Criteriile Roma V (2026) renunță la cuvântul „funcțional” din denumirea lor de ansamblu. Schimbarea de nume spune ceva important: simptomele sunt reale și au mecanisme măsurabile (sensibilitate crescută a intestinului, mișcări modificate, o procesare diferită a semnalelor în creier), chiar dacă analizele și colonoscopia ies normale.[10][11][12]
Sunt foarte frecvente. Într-un studiu al Fundației Roma pe peste 73.000 de adulți din 33 de țări, 40% dintre cei care au răspuns online și 21% dintre cei intervievați acasă îndeplineau criteriile pentru cel puțin una dintre aceste tulburări; diferența ține de metoda de colectare.[12][13][14] Colonul iritabil, cea mai cunoscută dintre ele, apare la aproximativ 4 adulți din 100 după criteriile Roma IV, mai stricte decât cele vechi.[12][15]
| Ce se schimbă | Cum se simte |
|---|---|
| Intestinul devine mai sensibil | O cantitate normală de gaz sau de conținut intestinal este percepută ca durere sau balonare. |
| Mișcările se modifică | Tranzit prea rapid (diaree), prea lent (constipație) sau alternant. |
| Creierul amplifică semnalele | Atenția îndreptată spre abdomen, grija legată de simptome și stresul cresc intensitatea durerii resimțite. |
| Bariera și imunitatea locală | La o parte dintre pacienți, după o infecție intestinală sau sub stres, peretele intestinal devine mai permeabil și mai reactiv. |
3. Colonul iritabil, anxietatea și stresul: ce apare întâi
Anxietatea și depresia sunt mai frecvente la persoanele cu colon iritabil decât în restul populației; mai multe meta-analize au ajuns la aceeași concluzie.[16][17][18] Cele două se întâlnesc des și se pot întreține una pe alta, dar asta nu înseamnă că fiecare persoană cu colon iritabil are o problemă psihică.
Studiile care au urmărit aceleași persoane timp de ani au arătat că legătura merge în ambele sensuri. La unii oameni, anxietatea a apărut întâi, iar simptomele digestive au venit ulterior. La alții, simptomele digestive au fost primele, iar anxietatea sau depresia au apărut după. Proporția diferă de la un studiu la altul, dar la un număr important de persoane totul a pornit „de jos”, din intestin.[19][20][21][22]
Somnul intră și el în cerc. Într-un studiu mic, la femei cu colon iritabil, o noapte dormită prost a fost urmată, a doua zi, de mai multă durere abdominală, anxietate și oboseală.[27][28] În practică, de aceea vă întreb la prima consultație despre mâncare, dar și despre somn și despre cât de încărcate sunt zilele Dumneavoastră.
4. Microbiomul și creierul: ce știm la om și ce doar la animale
Bacteriile intestinale sunt al patrulea „participant” la conversație. Aici merită să separăm ce s-a văzut la om de ce s-a văzut doar în laborator.
| Ce s-a studiat | Ce s-a găsit | Cât de solid este |
|---|---|---|
| Microbiomul în depresie | Într-un studiu pe peste 1.000 de persoane din Belgia, cele cu depresie aveau mai puține bacterii din genul Coprococcus, chiar după ce s-a ținut cont de antidepresive; analizele ulterioare au găsit un tipar apropiat.[29][30][31][32] | Asociere: nu arată ce a apărut întâi |
| Transferul de microbiotă la animale | Când microbiota de la oameni cu depresie a fost transferată la șobolani sau șoareci fără microbiotă proprie, animalele au dezvoltat comportamente de tip depresiv și anxios.[33][34] | Doar la animale |
| Microbiomul în colonul iritabil | Există diferențe față de persoanele sănătoase, dar fără o „semnătură” constantă de la un studiu la altul.[35] | Asociere, rezultate neconcordante |
| Probioticele pentru dispoziție | Câteva studii mici arată un efect mic, mai ales ca adaos la tratamentul antidepresiv. Detaliile, în articolul 2.[36][37][31] | Dovezi de calitate scăzută |
Pe scurt: microbiomul face parte din axa intestin-creier, dar deocamdată nu există un test de microbiom care să diagnosticheze anxietatea sau depresia și nici o bacterie anume care să le trateze. Despre ce pot și ce nu pot spune testele de microbiom comerciale am scris în articolul despre consensul internațional.
5. Semnele care cer consult medical
Simptomele digestive nu se pun „din oficiu” pe seama stresului. Mergeți la medic dacă apare oricare dintre următoarele:[38][39]
- scădere în greutate pe care nu o explicați;
- sânge în scaun;
- anemie, mai ales prin lipsă de fier;
- o schimbare recentă a tranzitului, apărută după 50-60 de ani;
- o umflătură pe care o simțiți în abdomen.
Lista nu este completă: medicul decide ce se investighează, după vârstă și după istoricul Dumneavoastră.
Dacă dispoziția scăzută sau anxietatea vă împiedică să funcționați zi de zi sau dacă apar gânduri de a vă face rău, cereți ajutor medical în aceeași zi, la medicul de familie sau la 112.
6. Cum se pune diagnosticul
Diagnosticul de colon iritabil îl pune medicul, pe baza simptomelor (durere abdominală legată de scaun, cu schimbarea frecvenței sau a aspectului lui), după o evaluare care exclude alte cauze. La majoritatea adulților fără semne de alarmă, ghidurile recomandă puține analize: hemoleucograma, un marker de inflamație, testul pentru boala celiacă și, la cei cu diaree, calprotectina fecală. Colonoscopia se face când există semne de alarmă sau alte motive stabilite de medic.[38][39][40]
Testul pentru boala celiacă este valid doar dacă mâncați gluten în perioada dinaintea lui. Dacă ați scos deja pâinea „ca să vedeți ce se întâmplă”, spuneți-i medicului înainte de recoltare: s-ar putea să fie nevoie să reintroduceți glutenul o perioadă. Detaliile sunt în articolul despre boala celiacă.
Anxietatea și depresia se evaluează separat, de medicul de familie, de psihiatru sau de psiholog, cu chestionare și interviu clinic. Dacă le aveți pe amândouă, e util ca medicii să știe unul de celălalt.
7. Tratamentul pe scurt: ce decide medicul
Pentru că problema are două capete, ghidurile de gastroenterologie recomandă intervenții pe amândouă. Alegerea și combinația lor le stabilește medicul gastroenterolog, împreună cu Dumneavoastră.
8. Ce se urmărește în timp
- Un jurnal simplu, câteva săptămâni: mesele, simptomele pe o scală de la 1 la 10, somnul și zilele încărcate. De multe ori tiparul iese la iveală din cifre, nu din memorie.
- Simptomele noi sau schimbate se discută cu medicul, chiar dacă diagnosticul de colon iritabil e pus de ani buni.
- Restricțiile alimentare se reevaluează: o dietă tot mai îngustă, ținută din teamă, întreține anxietatea legată de mâncare.
- Greutatea și varietatea alimentației, mai ales după perioade lungi de evitare.
Vreți să lucrăm pe partea de alimentație a axei intestin-creier?
Lucrez cu persoane cu colon iritabil și cu simptome digestive legate de stres, în completarea evaluării făcute de medic: jurnal, sfatul alimentar de primă linie, dieta Low FODMAP când e indicată și un plan care lărgește alimentația, nu o îngustează.
Programați o consultație Citiți și: Alimentația pe axa intestin-creierSurse
- Cryan J.F. et al. The Microbiota-Gut-Brain Axis. Physiological Reviews, 2019. doi.org/10.1152/physrev.00018.2018
- Margolis K.G. et al. The Microbiota-Gut-Brain Axis: From Motility to Mood. Gastroenterology, 2021. doi.org/10.1053/j.gastro.2020.10.066
- Mayer E.A. Gut feelings: the emerging biology of gut-brain communication. Nat Rev Neurosci, 2011. doi.org/10.1038/nrn3071
- Mayer E.A. et al. The Gut-Brain Axis. Annu. Rev. Med., 2022. doi.org/10.1146/annurev-med-042320-014032
- Breit S. et al. Vagus Nerve as Modulator of the Brain-Gut Axis in Psychiatric and Inflammatory Disorders. Front. Psychiatry, 2018. doi.org/10.3389/fpsyt.2018.00044
- Bonaz B. et al. The Vagus Nerve at the Interface of the Microbiota-Gut-Brain Axis. Front. Neurosci., 2018. doi.org/10.3389/fnins.2018.00049
- Chen J.D. Parasympathetic control of gastrointestinal motility and cross-branch actions of parasympathetic neuromodulation. Chinese Medical Journal, 2023. doi.org/10.1097/cm9.0000000000002568
- Yano J.M. et al. Indigenous Bacteria from the Gut Microbiota Regulate Host Serotonin Biosynthesis. Cell, 2015. doi.org/10.1016/j.cell.2015.02.047
- Berger M. et al. The Expanded Biology of Serotonin. Annu. Rev. Med., 2009. doi.org/10.1146/annurev.med.60.042307.110802
- Drossman D.A. et al. Rome IV-Functional GI Disorders: Disorders of Gut-Brain Interaction. Gastroenterology, 2016. doi.org/10.1053/j.gastro.2016.03.035
- Krause A. et al. Rome V Criteria for Adults: What’s New and Why? UEG Journal, 2026. doi.org/10.1002/ueg2.70307
- Sperber A.D. et al. Worldwide Prevalence and Burden of Functional Gastrointestinal Disorders, Results of Rome Foundation Global Study. Gastroenterology, 2021. doi.org/10.1053/j.gastro.2020.04.014
- Sperber A.D. et al. Face-to-face interviews versus Internet surveys: Comparison of two data collection methods in the Rome foundation global epidemiology study: Implications for population-based research. Neurogastroenterology Motil, 2023. doi.org/10.1111/nmo.14583
- Palsson O.S. et al. Worldwide population prevalence and impact of sub-diagnostic gastrointestinal symptoms. Aliment Pharmacol Ther, 2024. doi.org/10.1111/apt.17894
- Oka P. et al. Global prevalence of irritable bowel syndrome according to Rome III or IV criteria: a systematic review and meta-analysis. The Lancet Gastroenterology & Hepatology, 2020. doi.org/10.1016/S2468-1253(20)30217-X
- Zamani M. et al. Systematic review with meta-analysis: the prevalence of anxiety and depression in patients with irritable bowel syndrome. Aliment Pharmacol Ther, 2019. doi.org/10.1111/apt.15325
- Fond G. et al. Anxiety and depression comorbidities in irritable bowel syndrome (IBS): a systematic review and meta-analysis. Eur Arch Psychiatry Clin Neurosci, 2014. doi.org/10.1007/s00406-014-0502-z
- Lee C. et al. The Increased Level of Depression and Anxiety in Irritable Bowel Syndrome Patients Compared with Healthy Controls: Systematic Review and Meta-analysis. J Neurogastroenterol Motil, 2017. doi.org/10.5056/jnm16220
- Koloski N.A. et al. The brain-gut pathway in functional gastrointestinal disorders is bidirectional: a 12-year prospective population-based study. Gut, 2012. doi.org/10.1136/gutjnl-2011-300474
- Koloski N.A. et al. Evidence that independent gut-to-brain and brain-to-gut pathways operate in the irritable bowel syndrome and functional dyspepsia: a 1-year population-based prospective study. Aliment Pharmacol Ther, 2016. doi.org/10.1111/apt.13738
- Jones M.P. et al. Mood and Anxiety Disorders Precede Development of Functional Gastrointestinal Disorders in Patients but Not in the Population. Clinical Gastroenterology and Hepatology, 2017. doi.org/10.1016/j.cgh.2016.12.032
- Sibelli A. et al. A systematic review with meta-analysis of the role of anxiety and depression in irritable bowel syndrome onset. Psychol. Med., 2016. doi.org/10.1017/S0033291716001987
- Klem F. et al. Prevalence, Risk Factors, and Outcomes of Irritable Bowel Syndrome After Infectious Enteritis: A Systematic Review and Meta-analysis. Gastroenterology, 2017. doi.org/10.1053/j.gastro.2016.12.039
- Barbara G. et al. Rome Foundation Working Team Report on Post-Infection Irritable Bowel Syndrome. Gastroenterology, 2019. doi.org/10.1053/j.gastro.2018.07.011
- Vanuytsel T. et al. Psychological stress and corticotropin-releasing hormone increase intestinal permeability in humans by a mast cell-dependent mechanism. Gut, 2014. doi.org/10.1136/gutjnl-2013-305690
- Camilleri M. Leaky gut: mechanisms, measurement and clinical implications in humans. Gut, 2019. doi.org/10.1136/gutjnl-2019-318427
- Buchanan D.T. et al. Sleep Measures Predict Next-Day Symptoms in Women with Irritable Bowel Syndrome. J Clin Sleep Med, 2014. doi.org/10.5664/jcsm.4038
- Jarrett M. et al. Sleep Disturbance Influences Gastrointestinal Symptoms in Women with Irritable Bowel Syndrome. Dig Dis Sci, 2000. doi.org/10.1023/a:1005581226265
- Valles-Colomer M. et al. The neuroactive potential of the human gut microbiota in quality of life and depression. Nat Microbiol, 2019. doi.org/10.1038/s41564-018-0337-x
- Nikolova V.L. et al. Perturbations in Gut Microbiota Composition in Psychiatric Disorders. JAMA Psychiatry, 2021. doi.org/10.1001/jamapsychiatry.2021.2573
- Sanada K. et al. Gut microbiota and major depressive disorder: A systematic review and meta-analysis. Journal of Affective Disorders, 2020. doi.org/10.1016/j.jad.2020.01.102
- Radjabzadeh D. et al. Gut microbiome-wide association study of depressive symptoms. Nat Commun, 2022. doi.org/10.1038/s41467-022-34502-3
- Kelly J.R. et al. Transferring the blues: Depression-associated gut microbiota induces neurobehavioural changes in the rat. Journal of Psychiatric Research, 2016. doi.org/10.1016/j.jpsychires.2016.07.019
- Zheng P. et al. Gut microbiome remodeling induces depressive-like behaviors through a pathway mediated by the host’s metabolism. Mol Psychiatry, 2016. doi.org/10.1038/mp.2016.44
- Pittayanon R. et al. Gut Microbiota in Patients With Irritable Bowel Syndrome-A Systematic Review. Gastroenterology, 2019. doi.org/10.1053/j.gastro.2019.03.049
- Sarris J. et al. Clinician guidelines for the treatment of psychiatric disorders with nutraceuticals and phytoceuticals: The World Federation of Societies of Biological Psychiatry (WFSBP) and Canadian Network for Mood and Anxiety Treatments (CANMAT) Taskforce. The World Journal of Biological Psychiatry, 2022. doi.org/10.1080/15622975.2021.2013041
- Liu R.T. et al. Prebiotics and probiotics for depression and anxiety: A systematic review and meta-analysis of controlled clinical trials. Neuroscience & Biobehavioral Reviews, 2019. doi.org/10.1016/j.neubiorev.2019.03.023
- Vasant D.H. et al. British Society of Gastroenterology guidelines on the management of irritable bowel syndrome. Gut, 2021. doi.org/10.1136/gutjnl-2021-324598
- NICE. Irritable bowel syndrome in adults: diagnosis and management (CG61). National Institute for Health and Care Excellence, 2008, actualizat 2017. nice.org.uk/guidance/cg61
- Lacy B.E. et al. ACG Clinical Guideline: Management of Irritable Bowel Syndrome. Am J Gastroenterol, 2021. doi.org/10.14309/ajg.0000000000001036
- Black C.J. et al. Efficacy of psychological therapies for irritable bowel syndrome: systematic review and network meta-analysis. Gut, 2020. doi.org/10.1136/gutjnl-2020-321191
- Peters S.L. et al. Randomised clinical trial: the efficacy of gut-directed hypnotherapy is similar to that of the low FODMAP diet for the treatment of irritable bowel syndrome. Aliment Pharmacol Ther, 2016. doi.org/10.1111/apt.13706
- Ford A.C. et al. Amitriptyline at Low-Dose and Titrated for Irritable Bowel Syndrome as Second-Line Treatment in primary care (ATLANTIS): a randomised, double-blind, placebo-controlled, phase 3 trial. The Lancet, 2023. doi.org/10.1016/S0140-6736(23)01523-4
