Cine ajunge la dializă vine, de obicei, după ani în care a ținut, pe bună dreptate, un regim cu puține proteine. Din prima săptămână de dializă, regula se întoarce: proteinele trebuie să crească, fiindcă fiecare ședință scoate din corp, pe lângă toxine, și aminoacizi. În același timp, sarea și lichidele trec pe primul loc, potasiul și fosforul se urmăresc de la o lună la alta, iar pofta de mâncare, tocmai acum, scade. În acest articol iau recomandările pe rând, cu cifrele din ghiduri și din studii, explic ce diferă între hemodializă și dializa peritoneală și închei cu un model de plan de trei zile, calculat la 2100 kcal.
- Ce poate și ce nu poate face alimentația
- Nutriția pe etapele tratamentului
- Ce impact are: cifrele din studii
- Proteinele și energia: mai mult, nu mai puțin
- Sarea și lichidele
- Potasiul
- Fosforul
- Ce este diferit în dializa peritoneală
- Mituri față de dovezi
- Principiile după care construiesc planul
- Model de plan alimentar - 3 zile, 2100 kcal
Despre metodele de dializă, greutatea uscată, analizele urmărite și semnele la care se sună imediat am scris în articolul 5: Dializa. Tot ce urmează aici se adaugă indicațiilor echipei de nefrologie și dializă, care vă cunoaște analizele, diureza (câtă urină mai produceți) și greutatea uscată (greutatea fără lichidul în exces). Limita de lichide, în special, este una individuală: o stabilește medicul.
1. Ce poate și ce nu poate face alimentația
Ce poate
- să pună la loc proteinele și energia pierdute, ca masa musculară să se păstreze;
- să limiteze lichidul adunat între ședințe, prin controlul sării;
- să țină potasiul și fosforul în limite, împreună cu dializa și cu medicația;
- să vă păstreze în formă pentru un eventual transplant.
Ce nu poate
- să înlocuiască ședințele de dializă sau să le scurteze;
- să țină locul chelatorilor de fosfor (medicamentele care leagă fosforul din mâncare) sau al altor medicamente;
- să corecteze singură albumina (principala proteină din sânge), atunci când aceasta scade din cauza inflamației sau a încărcării cu lichid.
2. Nutriția pe etapele tratamentului
| Situația | Ce se întâmplă medical | Ce face nutriția | Ce urmărim |
|---|---|---|---|
| Primele 3 luni de dializă | Stabilirea greutății uscate și a prescripției de dializă; evaluare nutrițională completă, recomandată în primele 90 de zile.[1] | Trecerea de la „puține proteine” la 1,0-1,2 g/kg pe zi. Învățarea limitei de lichide și a gătitului fără sare. | Greutatea, pofta de mâncare, albumina, potasiul, fosforul. |
| Hemodializă stabilă | Trei ședințe pe săptămână; analize lunare. | Proteine la fiecare masă, energie 25-35 kcal/kg, sare sub 5-6 g pe zi, potasiu și fosfor ajustate după analize. | Creșterea în greutate dintre ședințe, analizele lunare, greutatea cel puțin lunar. |
| Lichid mult adunat între ședințe | Ședințe mai grele, scăderi de tensiune, crampe; uneori ședințe suplimentare. | Întâi se caută sarea ascunsă, apoi lichidele „invizibile” (supe, sosuri, iaurt, înghețată, fructe zemoase). La diabet, controlul glicemiei: glicemia mare dă sete. | Cântarul de dimineață, jurnalul de lichide pe 3 zile. |
| Potasiu crescut înainte de ședință | Verificarea ședințelor, a medicației, a constipației; ajustarea băii de dializă. | Ies produsele procesate, sucurile, înlocuitorii de sare cu potasiu; apoi porțiile și felul de a găti. Atenție specială la pauza lungă de la sfârșitul săptămânii. | Potasiul înainte de ședință, tranzitul. |
| Fosfor crescut | Chelatori de fosfor, luați cu mâncarea; uneori dializă mai lungă. | Ies produsele cu fosfați adăugați; proteine din surse cu raport bun între fosfor și proteine (albuș, carne și pește simple). | Fosfor, calciu, hormon paratiroidian. |
| Poftă scăzută, scădere în greutate, albumină mică | Evaluare în echipă; căutarea inflamației, a dializei insuficiente, a depresiei. | Mese mici și dese, relaxarea restricțiilor. Dacă sfaturile alimentare sunt insuficiente: suplimente nutritive orale, pentru cel puțin 3 luni; dacă nici ele nu ajung, nutriție pe sondă sau, în hemodializă, nutriție parenterală (în venă) în timpul ședinței.[1] | Greutatea uscată, forța musculară, albumina. |
| Dializă peritoneală | Schimburi zilnice; soluții cu glucoză. | Aceeași țintă de proteine; caloriile din soluție se scad din plan; potasiul este adesea mai liber (secțiunea 8). | Greutatea, glicemia, potasiul, albumina. |
3. Ce impact are: cifrele din studii
- Proteinele și supraviețuirea. Într-o cohortă de aproape 54 000 de pacienți hemodializați, cea mai bună supraviețuire s-a asociat cu un aport de proteine de 1,0-1,4 g/kg pe zi; sub 0,8 și peste 1,4 g/kg, mortalitatea a fost mai mare.[3]
- Suplimentele nutritive orale. Analiza Cochrane a 22 de studii randomizate: suplimentele pe bază de proteine probabil cresc albumina, în medie cu 0,19 g/dL, mai mult la persoanele malnutrite. În două cohorte mari de pacienți cu albumină scăzută, suplimentele date în timpul ședinței s-au asociat cu o mortalitate mai mică, între 9% și 34% în funcție de felul analizei. Niciun studiu randomizat nu a demonstrat până acum un efect asupra supraviețuirii.[4]
- Educația despre aditivi. Într-un studiu randomizat pe 279 de pacienți cu fosfor peste 5,5 mg/dL, învățarea citirii etichetelor și evitarea produselor cu fosfați adăugați au scăzut fosforul, în 3 luni, cu 0,6 mg/dL mai mult decât îngrijirea obișnuită.[5]
- Sarea. În studiile randomizate la persoane dializate, reducerea sării a scăzut tensiunea cu 8,4/4,4 mmHg.[6] Am căutat în analizele publicate și un efect măsurat asupra lichidului adunat între ședințe, fără să îl găsesc; legătura dintre sare și sete ține însă de fiziologia de bază.
- Fructele și legumele. În cohorta DIET-HD (peste 8 000 de pacienți din Europa și America de Sud), doar 4% mâncau cel puțin patru porții pe zi. Cei cu peste 10 porții pe săptămână au avut o mortalitate cu 20% mai mică decât cei cu cel mult 5,5 porții.[7] Este o asociere, dar contrazice ideea că fructele și legumele ies din farfurie odată cu dializa.
În dializă, riscul cel mai frecvent pe care îl văd în jurnalele alimentare este mâncatul prea puțin: porții mici de carne rămase din anii de regim, fructe și legume scoase cu totul, poftă scăzută în zilele de ședință. Prima mea întrebare este cât mâncați, și abia a doua, ce anume. Restricțiile de potasiu și fosfor se pun pe analizele din luna respectivă și se ridică atunci când analizele o permit.
4. Proteinele și energia: mai mult, nu mai puțin
| Ghidul | Proteine | Energie |
|---|---|---|
| KDOQI 2020 (american) | 1,0-1,2 g/kg pe zi, în hemodializă și în dializa peritoneală, la persoane stabile metabolic; la fel în diabet | 25-35 kcal/kg pe zi |
| Renal Association 2019 (britanic) | cel puțin 1,1 g/kg greutate ideală pe zi în hemodializă; 1,0-1,2 g/kg în dializa peritoneală. Înainte de dializă, în stadiile 4-5: 0,8-1,0 g/kg | 30-40 kcal/kg greutate ideală pe zi |
Pentru 70 kg, înseamnă 70-84 g de proteine pe zi, față de aproximativ 56 g înainte de dializă.[1][2] De ce mai mult: o ședință de hemodializă scoate aproximativ 6-12 g de aminoacizi, iar în dializa peritoneală se pierd în jur de 9 g de proteine pe zi, mai mult în timpul unei peritonite.[8]
Proteină la fiecare masă
Ou și albuș, carne de pasăre, pește, vită sau porc slab, în porții de 100-120 g la mesele principale; lactate în porții mici, din cauza fosforului.
Mâncatul în timpul ședinței
Societatea internațională de nutriție renală consideră că mesele sau suplimentele din timpul hemodializei ar trebui să facă parte din îngrijirea obișnuită, la persoanele fără contraindicații. Posibile probleme: scăderea tensiunii după masă, înecatul cu mâncare, simptome digestive.[9] Regulile diferă de la un centru la altul: urmați-o pe a centrului Dumneavoastră.
Evaluarea periodică
KDOQI recomandă o evaluare nutrițională completă în primele 90 de zile de dializă, apoi anual, și greutatea măsurată cel puțin lunar.[1]
5. Sarea și lichidele
KDOQI recomandă sub 2,3 g de sodiu pe zi (aproximativ 5,8 g de sare), pentru controlul tensiunii și al volumului de lichid, iar ghidul de hemodializă cere atât reducerea sodiului din alimentație, cât și îndepărtarea corectă a apei și a sodiului prin dializă.[1][10]
Cât lichid
Limita o stabilește medicul, după cât mai urinați. Ca reper, centrele britanice calculează 500 ml pe zi plus volumul urinei din ziua precedentă în hemodializă și 750 ml plus urina în dializa peritoneală.[11] Cine nu mai urinează deloc are, deci, o limită mică.
Ce se numără ca lichid
Apa, ceaiul, cafeaua, laptele, dar și supele și ciorbele, sosurile, iaurtul, înghețata, jeleurile, budincile și suplimentele nutritive lichide.[11] Fructele și legumele foarte zemoase aduc și ele apă.
Setea vine din sare
Materialele pentru pacienți spun simplu: mâncarea sărată face sete.[11] Gătit fără sare, fără mezeluri, brânzeturi sărate, murături, conserve, snackuri. Fără înlocuitori de sare cu potasiu.
Ce ajută la sete
Într-un studiu randomizat, guma de mestecat a redus senzația de sete, fără să schimbe creșterea în greutate dintre ședințe.[6] Mai ajută: pahare mici, apă foarte rece, felii de lămâie, clătirea gurii, medicamentele luate cu mâncarea și, la diabet, glicemia bine controlată.
6. Potasiul
KDOQI lasă cifra deschisă: aportul se ajustează astfel încât potasiul din sânge să rămână în limite, iar la valori crescute sau scăzute, după nevoile persoanei și după judecata clinică a echipei.[1] Potasiul crescut contează: într-o cohortă internațională, valorile de peste 6 mEq/L înainte de ședință s-au asociat cu mai multe aritmii și morți subite (detalii în articolul 5).
- Legătura cu mâncarea este mai slabă decât se crede. În DIET-HD, potasiul din alimentație nu s-a asociat nici cu potasiul din sânge, nici cu mortalitatea. O cohortă americană mai veche și mult mai mică (224 de pacienți) găsise o mortalitate de 2,4 ori mai mare la aportul cel mai ridicat.[7] Datele sunt împărțite; de aceea se lucrează pe analize, nu pe liste.
- Cauze din afara farfuriei: ședințe scurtate sau sărite, constipația, glicemia mare, postul prelungit, unele medicamente.
- Potasiul ascuns. Carnea și preparatele din carne „injectate” cu soluții conțin săruri de potasiu și de fosfor adăugate; într-o analiză a unor produse americane, conținutul era vizibil mai mare decât al cărnii simple.[12] La fel, sucurile, produsele „cu sare redusă” și înlocuitorii de sare.
- Gătitul. Fierberea cartofilor tăiați cuburi le scade potasiul cu aproximativ 50%, iar a celor dați pe răzătoare, cu 75%; ținutul în apă rece, fără fierbere, nu ajută. La leguminoasele uscate, înmuierea urmată de fierbere a scos până la 80%.[13] Apa se aruncă.
- Carambola (fructul-stea) nu se mănâncă deloc, nici ca suc. Conține o toxină pe care rinichii bolnavi nu o mai elimină. Într-o serie de 32 de pacienți, cei mai mulți dializați, semnele au fost sughiț care nu cedează, vărsături, tulburări de conștiență și convulsii.[14]
7. Fosforul
KDOQI recomandă ajustarea aportului astfel încât fosforul din sânge să rămână normal, ținând cont de sursă: fosforul din aditivi se absoarbe aproape complet, cel din plante, mult mai puțin.[1] Dializa singură nu ține pasul: după o estimare publicată recent, o ședință scoate aproximativ 800-1 000 mg, iar alimentația aduce 800-1 500 mg pe zi.[15]
Raportul fosfor : proteine
Fiindcă proteinele trebuie să rămână sus, se aleg sursele care aduc puțin fosfor la fiecare gram de proteină. Într-o cohortă de 224 de pacienți, un raport de cel puțin 16 mg/g s-a asociat cu un risc de deces aproape dublu față de 12-14 mg/g.[5] Albușul, carnea și peștele simple stau bine; brânza topită, mezelurile și produsele cu aditivi stau cel mai prost.
Eticheta
E 338-341, E 343, E 450-452 sau cuvintele fosfat, difosfat, polifosfat, acid fosforic. Se găsesc în mezeluri, carne și pește „injectate” ori glazurate, brânză topită, băuturi de tip cola, produse de patiserie, semipreparate.
Chelatorii
Leagă fosforul din mâncarea cu care sunt luați. De aceea se iau în timpul mesei, inclusiv la gustările cu proteine, după schema stabilită de medic. Într-un studiu american, pacienții dializați luau, ca valoare mediană, 19 pastile pe zi, din care aproximativ jumătate erau chelatori:[15] dacă schema vi se pare greu de ținut, spuneți medicului.
Vitaminele. Prin dializă se pierd vitamine solubile în apă. KDOQI consideră rezonabil un supliment cu aceste vitamine la persoanele care mănâncă insuficient de mai mult timp; vitamina C, doar până la necesarul obișnuit (90 mg pe zi la bărbați, 75 mg la femei); vitaminele A și E nu se dau de rutină, din cauza riscului de toxicitate.[1] Suplimentele le prescrie echipa de nefrologie.
8. Ce este diferit în dializa peritoneală
Calorii din soluție
Într-un studiu clasic, din soluția de dializă s-au absorbit în medie 182 g de glucoză pe zi, adică aproximativ 8 kcal/kg pe zi; soluțiile actuale, cu mai puțină glucoză, pot aduce mai puțin. Ghidul britanic cere ca aceste calorii să fie luate în calcul.[2][16] Practic: mai puține dulciuri și amidonoase rafinate, atenție la greutate și la glicemie.
Proteine pierdute zilnic
Aproximativ 9 g de proteine pe zi trec în soluție, mai mult în timpul unei peritonite.[8] Ținta de proteine rămâne 1,0-1,2 g/kg, iar sațietatea dată de lichidul din abdomen face ca mesele mici și dese să fie mai ușor de dus.
Potasiul, adesea prea mic
Dializa zilnică scoate potasiu continuu. Persoanele cu dializă peritoneală au avut de trei ori mai des decât cele hemodializate un potasiu sub 4 mEq/L, iar potasiul scăzut persistent s-a asociat cu mai multe peritonite.[16] De aceea, aici fructele și legumele sunt de multe ori încurajate. Decizia se ia pe analize.
Și constipația contează mai mult: poate împiedica scurgerea soluției prin cateter. Spuneți echipei dacă apare.
9. Mituri față de dovezi
| Ideea răspândită | Ce arată datele | În practică |
|---|---|---|
| „Proteine cât mai puține, ca înainte de dializă” | Ținta urcă la 1,0-1,2 g/kg pe zi, fiindcă prin dializă se pierd aminoacizi și proteine; cea mai bună supraviețuire s-a asociat cu 1,0-1,4 g/kg.[1][3] | Proteină de calitate la fiecare masă. |
| „În dializă nu se mai mănâncă fructe și legume” | KDOQI nu dă o limită fixă de potasiu. În DIET-HD, cei care mâncau mai multe fructe și legume au avut o mortalitate mai mică, iar potasiul din alimentație nu s-a asociat cu cel din sânge.[7] | Porții alese și gătite potrivit, după analize. Excepția fermă: carambola. |
| „Limita de lichide înseamnă doar mai puțină apă” | Supele, sosurile, iaurtul, înghețata și jeleurile se numără ca lichid, iar setea este întreținută de sare și, la diabet, de glicemia mare.[11] | Întâi sarea, apoi paharul. |
| „Dializa curăță tot, deci dieta nu mai contează” | O ședință scoate aproximativ 800-1 000 mg de fosfor, mai puțin decât aduce mâncarea în aceeași perioadă. Într-o cohortă americană, în ziua de după pauza de două zile rata deceselor a fost mai mare: 22,1 față de 18 la 100 de persoane pe an.[15][17] | Atenție sporită la sare, lichide și potasiu în weekend. |
| „Dieta este aceeași în hemodializă și în dializa peritoneală” | În dializa peritoneală se absorb calorii din soluție, se pierd proteine zilnic, iar potasiul este mai des prea mic decât prea mare.[8][16] | Planuri diferite, făcute pe metoda Dumneavoastră. |
| „Dieta mediteraneană rezolvă și aici” | În DIET-HD, scorurile de dietă mediteraneană și DASH nu s-au asociat cu mortalitatea la persoanele hemodializate, iar KDOQI nu recomandă un model alimentar anume în dializă.[18] | Principiile sănătoase rămân, dar prioritățile sunt proteinele, energia, sarea și analizele. |
10. Principiile după care construiesc planul
| Principiu | Cum se vede în farfurie |
|---|---|
| Proteină la fiecare masă | În jur de 1,2 g/kg pe zi. Ou cu albușuri, pasăre, pește, vită, în porții de 100-120 g; urdă nesărată în porție mică. |
| Fosfor puțin la fiecare gram de proteină | Albuș, carne și pește simple, neglazurate și neinjectate. Fără mezeluri, brânză topită, semipreparate, băuturi de tip cola. |
| Energie suficientă | Orez, tăiței de orez, hrișcă, mămăligă, pâine albă; ulei de măsline crud la mesele principale; miere și unt la gustări. |
| Potasiu moderat | Măr, pară, afine, căpșuni; castravete, ardei, conopidă, varză, vinete, dovlecel, fasole verde, în porții măsurate. Legumele fierte se scurg. Fără sucuri. |
| Mâncare „uscată”, gătită fără sare | Fără supe, ciorbe și sosuri lichide. Gust din lămâie, usturoi, ierburi, boia, piper. |
| Ritmul zilei de dializă | Mic dejun înainte de plecare, gustare după regula centrului, masă cu proteine după ședință. |
11. Model de plan alimentar - 3 zile, 2100 kcal
Planul de mai jos este un model, construit pentru un adult în hemodializă de trei ori pe săptămână, stabil, fără diabet, cu o greutate uscată de aproximativ 70 kg. Ținta: în jur de 30 kcal și 1,2 g de proteine pe kilogram. Două dintre cele trei zile sunt zile de dializă.
Cum a fost calculat
Toate valorile sunt calculate din gramajele scrise în tabel, cu date de compoziție din baza USDA FoodData Central; sodiul, potasiul și fosforul, în principal din baza norvegiană Matvaretabellen, completate cu USDA.[19] Pentru urdă, care lipsește din ambele baze, valorile sunt estimate pornind de la o brânză din zer echivalentă (ricotta). Fiecare zi se încadrează în 2100 kcal ± 5%, cu cel mult 2 500 mg de potasiu și 1 100 mg de fosfor.
Cum se citesc gramajele
Carnea și peștele sunt cântărite crude; legumele și fructele, crude și curățate. Orezul, tăiețeii de orez, hrișca și conopida sunt cântărite după fierbere, iar vinetele, după gătire. Mălaiul este cântărit uscat. Carnea, peștele și ouăle se gătesc complet. Un ou mediu are aproximativ 55 g fără coajă, iar un albuș, aproximativ 35 g.
Sodiul, sarea și lichidele
Modelul este gătit fără sare. Sodiul adus de alimentele ca atare, în principal de pâine, de ouă și albușuri, de carne și de pește, este în medie de aproximativ 960 mg pe zi. Până la reperul de 2,3 g de sodiu rămân în jur de 1 300 mg, adică aproximativ 3,3 g de sare de pus în farfurie. Băuturile lipsesc din tabel: se beau în limita stabilită de medic. Singurul lichid din model este băutura de ovăz din ziua a doua, care se scade din această limită.
| Media celor 3 zile | Energie | Proteine | Glucide | Lipide | Fibre | Calciu |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Calculat din gramaje | 2090 kcal | 86 g (17%) | 284 g (54%) | 69 g (30%) | 20,5 g | ≈ 235 mg |
| Minerale, media pe zi | Sodiu | Potasiu | Fosfor | Fosfor : proteine |
|---|---|---|---|---|
| Din alimente, fără sarea adăugată | ≈ 961 mg | ≈ 2248 mg | ≈ 1044 mg | ≈ 12,1 mg/g |
| Masă / ora | Preparat & ingrediente | Mod de preparare | Observații |
|---|---|---|---|
| Mic dejun 07:00 | Omletă dintr-un ou și două albușuri, cu ardei galben și pâine albăou întreg (un ou mediu, fără coajă) 55 g; albuș de ou (un albuș ≈ 35 g) 70 g; pâine albă de grâu 70 g; ardei galben 80 g; ulei de măsline extravirgin 10 g≈ 411 kcal · 22 g proteine · 18 g lipide | Ardeiul tăiat mărunt se înmoaie 2 minute în tigaie antiaderentă, cu uleiul; se adaugă oul și albușurile bătute cu piper și pătrunjel și se gătesc până când omleta este complet închegată. | Albușul aduce proteine cu foarte puțin fosfor. În ziua de dializă, micul dejun se mănâncă înainte de plecare. |
| Gustare 1 10:30 | Sandviș cu piept de pui gătit în casă, unt și castravetepâine albă de grâu 50 g; piept de pui (cântărit crud) 45 g; castravete 60 g; unt (82% grăsime) 5 g≈ 232 kcal · 15 g proteine · 7 g lipide | Pieptul de pui pentru sandviș și pentru prânz se gătește o dată, de cu seara, și se taie felii subțiri. | Gustare cu proteine. Dacă centrul permite mâncatul în timpul ședinței și tensiunea rămâne stabilă, se poate lua acolo. |
| Prânz 14:00 | Piept de pui cu orez și conopidăpiept de pui (cântărit crud) 80 g; orez alb fiert, fără sare 220 g; conopidă fiartă și scursă 150 g; ulei de măsline extravirgin 20 g≈ 593 kcal · 27 g proteine · 23 g lipide | Pui la cuptor 20-22 de minute la 180 °C, cu cimbru, boia dulce și usturoi. Conopida se fierbe în apă multă, fără sare, și se scurge. La final, zeamă de lămâie, piper, pătrunjel verde tocat și uleiul crud. | Prima masă de după ședință: proteine de calitate, fără supă și fără sos lichid. |
| Gustare 2 16:30 | Măr cu rondele de orez și mieremăr cu coajă 150 g; rondele de orez simple, nesărate 30 g; miere 25 g≈ 277 kcal · 3 g proteine · 1 g lipide | - | Mărul tăiat felii subțiri, cu un praf de scorțișoară, alături de rondelele de orez: energie cu puțin potasiu și puțin fosfor. |
| Cină 19:00 | Doradă la cuptor cu tăiței de orez, vinete și ardei roșudoradă (cântărită crudă) 100 g; tăiței de orez fierți și scurși 220 g; vinete gătite 120 g; ardei roșu 60 g; ulei de măsline extravirgin 20 g≈ 572 kcal · 23 g proteine · 23 g lipide | Doradă în hârtie de copt, cu lămâie, cimbru și un cățel de usturoi zdrobit, 20 de minute la 190 °C. Vinetele și ardeiul se coc 20 de minute la 200 °C. Tăiețeii fierți și scurși se amestecă cu legumele; uleiul crud, la final. | Pește proaspăt sau congelat simplu, neglazurat cu soluții (verificați eticheta: fără polifosfați, E450-E452). |
| Masă / ora | Preparat & ingrediente | Mod de preparare | Observații |
|---|---|---|---|
| Mic dejun 07:30 | Sandviș cu piept de pui gătit în casă, unt și castravetepâine albă de grâu 60 g; piept de pui (cântărit crud) 50 g; castravete 80 g; unt (82% grăsime) 8 g≈ 289 kcal · 17 g proteine · 10 g lipide | Pieptul de pui se gătește o dată pentru două zile și se taie felii subțiri. | Carne gătită acasă în loc de mezeluri, care aduc sare și fosfați adăugați. |
| Gustare 1 10:30 | Orez cu băutură de ovăz, afine și miereorez alb fiert, fără sare 200 g; băutură de ovăz simplă 120 ml; afine 100 g; miere 25 g≈ 447 kcal · 7 g proteine · 3 g lipide | Orezul fiert se încălzește 3-4 minute în băutura de ovăz, cu scorțișoară și coajă de lămâie. Afinele și mierea, la final. | Băutură de ovăz simplă (verificați eticheta: fără fosfați adăugați). Băutura de ovăz din această masă se numără la lichidele zilei. |
| Prânz 13:30 | Mușchi de vită la tigaie cu tăiței de orez și salată de varzămușchi de vită (cântărit crud) 100 g; tăiței de orez fierți și scurși 220 g; varză albă crudă 120 g; ulei de măsline extravirgin 20 g≈ 580 kcal · 27 g proteine · 26 g lipide | Vita, tăiată felii de cel mult 1,5 cm, se gătește în tigaie antiaderentă încinsă, 3-4 minute pe fiecare parte, până când este pătrunsă complet, fără roz la mijloc, și se lasă 5 minute să se odihnească. Varza tăiată fin se freacă cu zeamă de lămâie, mărar și piper. Uleiul crud și puțin pătrunjel tocat, la final, peste tăiței, carne și salată. | Carnea roșie apare o dată în cele trei zile. |
| Gustare 2 16:30 | Pară cu rondele de orezpară 150 g; rondele de orez simple, nesărate 20 g≈ 163 kcal · 2 g proteine · 1 g lipide | Para tăiată felii, cu un praf de scorțișoară. | - |
| Cină 19:00 | Omletă la cuptor din albușuri și un ou, cu dovlecel, și mămăligăalbuș de ou (un albuș ≈ 35 g) 140 g; ou întreg (un ou mediu, fără coajă) 55 g; mălai (cântărit uscat) 70 g; dovlecel 120 g; ulei de măsline extravirgin 20 g≈ 608 kcal · 29 g proteine · 27 g lipide | Dovlecelul ras se stoarce bine și se amestecă cu albușurile și oul bătute, mărar, piper și boia dulce; 15-18 minute la 180 °C, într-o formă mică tapetată cu hârtie de copt, până când este complet închegată. Mămăliga se fierbe fără sare, 15-20 de minute; uleiul crud și mărar tocat, la final. | Patru albușuri și un ou: proteine multe, fosfor puțin. |
| Masă / ora | Preparat & ingrediente | Mod de preparare | Observații |
|---|---|---|---|
| Mic dejun 07:00 | Pâine albă cu urdă și miere, căpșunipâine albă de grâu 70 g; urdă nesărată 60 g; miere 25 g; căpșuni 80 g≈ 364 kcal · 14 g proteine · 7 g lipide | Pâinea se prăjește ușor, ca urda să nu se topească pe o felie rece; urda se întinde deasupra, mierea, subțire, peste ea. Căpșunile, feliate, alături. | Urdă nesărată, în locul telemelei sau al brânzei topite: brânzeturile în saramură aduc mult sodiu, iar cele topite conțin săruri de topire cu fosfor. |
| Gustare 1 10:30 | Pâine albă cu albușuri fierte tari, unt și castravetepâine albă de grâu 50 g; albuș de ou (un albuș ≈ 35 g) 70 g; castravete 40 g; unt (82% grăsime) 5 g≈ 211 kcal · 12 g proteine · 6 g lipide | Două ouă se fierb tari, 9-10 minute; albușurile se toacă mărunt cu furculița și se amestecă cu untul moale, zeamă de lămâie, mărar și piper, ca o pastă simplă, care se întinde pe pâine. | Gustare cu proteine și fosfor puțin. Dacă centrul permite mâncatul în timpul ședinței și tensiunea rămâne stabilă, se poate lua acolo. |
| Prânz 14:00 | Pulpă de pui la cuptor cu hrișcă, morcov și salată verdepulpă de pui fără piele (cântărită crudă) 100 g; hrișcă boabe fiartă, fără sare 230 g; morcov 80 g; salată verde 50 g; ulei de măsline extravirgin 20 g≈ 550 kcal · 29 g proteine · 26 g lipide | Pulpa fără piele se coace 30-35 de minute la 190 °C, cu boia dulce, usturoi și cimbru; se poate coace o pulpă în plus, pentru o masă din ziua următoare. Morcovul se fierbe în apă multă și se scurge. Hrișca se amestecă la cald cu pătrunjel și uleiul crud. | - |
| Gustare 2 16:30 | Măr cu rondele de orez și mieremăr cu coajă 100 g; rondele de orez simple, nesărate 40 g; miere 25 g≈ 288 kcal · 3 g proteine · 1 g lipide | Mierea se întinde subțire pe rondele; mărul, felii, alături. | - |
| Cină 19:00 | Păstrăv la cuptor cu orez și fasole verdepăstrăv (cântărit crud) 100 g; orez alb fiert, fără sare 250 g; fasole verde 100 g; zeamă de lămâie 10 g; ulei de măsline extravirgin 20 g≈ 683 kcal · 29 g proteine · 28 g lipide | Păstrăv în hârtie de copt, cu lămâie, mărar, usturoi pisat și piper, 20 de minute la 190 °C. Fasolea verde se fierbe 6-8 minute și se scurge. Zeama de lămâie și uleiul crud, la final. | Gustul vine din lămâie, ierburi, usturoi și piper. Înlocuitorii de sare pe bază de clorură de potasiu nu se folosesc. |
Cum se folosește modelul
- Proteinele: în medie 86 g pe zi, cu 12-15 g la gustarea din zilele de dializă, cu un raport fosfor : proteine de aproximativ 12 mg/g. Dacă porțiile de carne și pește din model sunt greu de mâncat, spuneți echipei: aici se discută suplimentele nutritive orale, în locul renunțării la proteine.
- Potasiul: în medie 2 250 mg pe zi, calculat pentru alimente gătite obișnuit; fierberea legumelor în apă multă îl scade și mai mult. Dacă potasiul Dumneavoastră dinaintea ședinței este constant normal, gama de fructe și legume se poate lărgi, cu acordul medicului.
- Pauza lungă: în cele două zile fără dializă de la sfârșitul săptămânii, țineți-vă cel mai strict de sare, de lichide și de porțiile de fructe și legume.
- Calciul: modelul aduce puțin calciu, în medie aproximativ 235 mg pe zi, fiindcă lactatele sunt limitate din cauza fosforului. Calciul și vitamina D le stabilește medicul nefrolog, ținând cont și de chelatorii folosiți; suplimentele de calciu se iau doar la recomandarea lui.
- Fibrele: aproximativ 20 g pe zi, mai puține decât într-o alimentație obișnuită, din cauza limitelor de potasiu și fosfor. Dacă apare constipația, spuneți medicului: nu se rezolvă cu tărâțe, cu fructe uscate sau cu laxative luate din proprie inițiativă.
- Dacă aveți diabet: mierea se scoate, o parte din amidonoase se înlocuiește, iar energia se mută spre grăsimi nesaturate; repartiția glucidelor se stabilește cu medicul diabetolog.
- În dializa peritoneală acest model nu se aplică întocmai: caloriile din soluție se scad, iar fructele și legumele sunt de obicei mai libere (secțiunea 8).
- Înlocuiri: pieptul de pui se schimbă cu pulpă fără piele, curcan sau porc slab; dorada și păstrăvul, cu alt pește simplu, proaspăt sau congelat fără glazură cu polifosfați; orezul, tăiețeii de orez, hrișca și mămăliga se schimbă între ele.
Este un exemplu de structură, fără personalizare. Un plan făcut pentru Dumneavoastră pornește de la greutatea uscată, de la diureza rămasă, de la analizele lunare (potasiu, fosfor, calciu, hormon paratiroidian, albumină, hemoglobină, glicemie) și de la programul ședințelor, și ține cont de diabet, de medicație, de poftă și de ce puteți găti. Nu ține locul indicațiilor echipei de dializă, mai ales în privința lichidelor.
Doriți un plan calculat pe analizele și pe programul Dumneavoastră de dializă?
Lucrez cu persoane în hemodializă și în dializă peritoneală, în completarea echipei de nefrologie: evaluarea stării de nutriție, plan calculat, cu proteine suficiente și cu sodiul, potasiul, fosforul și lichidele urmărite, ajustat lunar după analize.
Programați o consultație Toate articolele despre rinichiSurse
- Ikizler T.A. et al. KDOQI Clinical Practice Guideline for Nutrition in CKD: 2020 Update. Am J Kidney Dis, 2020. doi.org/10.1053/j.ajkd.2020.05.006
- Wright M. et al. Clinical practice guideline on undernutrition in chronic kidney disease. BMC Nephrol, 2019. doi.org/10.1186/s12882-019-1530-8
- Shinaberger C.S. et al. Longitudinal Associations Between Dietary Protein Intake and Survival in Hemodialysis Patients. Am J Kidney Dis, 2006. doi.org/10.1053/j.ajkd.2006.03.049
- Mah J.Y. et al. Oral protein-based supplements versus placebo or no treatment for people with chronic kidney disease requiring dialysis. Cochrane Database Syst Rev, 2020. doi.org/10.1002/14651858.CD012616.pub2 · Lacson E. et al. Outcomes Associated With Intradialytic Oral Nutritional Supplements in Patients Undergoing Maintenance Hemodialysis: A Quality Improvement Report. Am J Kidney Dis, 2012. doi.org/10.1053/j.ajkd.2012.04.019 · Weiner D.E. et al. Oral Intradialytic Nutritional Supplement Use and Mortality in Hemodialysis Patients. Am J Kidney Dis, 2014. doi.org/10.1053/j.ajkd.2013.08.007
- Sullivan C. et al. Effect of Food Additives on Hyperphosphatemia Among Patients With End-stage Renal Disease. JAMA, 2009. doi.org/10.1001/jama.2009.96 · Noori N. et al. Association of Dietary Phosphorus Intake and Phosphorus to Protein Ratio with Mortality in Hemodialysis Patients. Clin J Am Soc Nephrol, 2010. doi.org/10.2215/CJN.08601209
- Cole N.I. et al. The effect of dietary salt on blood pressure in individuals receiving chronic dialysis: a systematic review and meta-analysis of randomised controlled trials. J Hum Hypertens, 2019. doi.org/10.1038/s41371-018-0131-5 · Bots C.P. et al. Chewing gum and a saliva substitute alleviate thirst and xerostomia in patients on haemodialysis. Nephrol Dial Transplant, 2005. doi.org/10.1093/ndt/gfh675
- Bernier-Jean A. et al. Dietary Potassium Intake and All-Cause Mortality in Adults Treated with Hemodialysis. Clin J Am Soc Nephrol, 2021. doi.org/10.2215/CJN.08360621 · Saglimbene V.M. et al. Fruit and Vegetable Intake and Mortality in Adults undergoing Maintenance Hemodialysis. Clin J Am Soc Nephrol, 2019. doi.org/10.2215/CJN.08580718 · Noori N. et al. Dietary Potassium Intake and Mortality in Long-term Hemodialysis Patients. Am J Kidney Dis, 2010. doi.org/10.1053/j.ajkd.2010.03.022
- Ikizler T.A. et al. Amino acid and albumin losses during hemodialysis. Kidney Int, 1994. doi.org/10.1038/ki.1994.339 · Hendriks F.K. et al. End-Stage Renal Disease Patients Lose a Substantial Amount of Amino Acids during Hemodialysis. J Nutr, 2020. doi.org/10.1093/jn/nxaa010 · Blumenkrantz M.J. et al. Protein losses during peritoneal dialysis. Kidney Int, 1981. doi.org/10.1038/ki.1981.57
- Kistler B.M. et al. Eating During Hemodialysis Treatment: A Consensus Statement From the International Society of Renal Nutrition and Metabolism. J Ren Nutr, 2018. doi.org/10.1053/j.jrn.2017.10.003
- Daugirdas J.T. et al. KDOQI Clinical Practice Guideline for Hemodialysis Adequacy: 2015 Update. Am J Kidney Dis, 2015. doi.org/10.1053/j.ajkd.2015.07.015
- Oxford University Hospitals NHS Foundation Trust. Fluid: Managing Your Fluid Balance. ouh.nhs.uk - fluid balance · East and North Hertfordshire NHS Trust. Limiting Your Intake of Fluids. enherts-tr.nhs.uk - limiting fluids
- Sherman R.A. et al. Phosphorus and Potassium Content of Enhanced Meat and Poultry Products. Clin J Am Soc Nephrol, 2009. doi.org/10.2215/CJN.02830409
- Bethke P. et al. The Effects of Boiling and Leaching on the Content of Potassium and Other Minerals in Potatoes. J Food Sci, 2008. doi.org/10.1111/j.1750-3841.2008.00782.x · Martínez-Pineda M. et al. Cooking Legumes: A Way for Their Inclusion in the Renal Patient Diet. J Ren Nutr, 2019. doi.org/10.1053/j.jrn.2018.08.001
- Neto M.M. et al. Intoxication by star fruit (Averrhoa carambola) in 32 uraemic patients: treatment and outcome. Nephrol Dial Transplant, 2003. doi.org/10.1093/ndt/18.1.120 · Garcia-Cairasco N. et al. Elucidating the Neurotoxicity of the Star Fruit. Angew Chem Int Ed, 2013. doi.org/10.1002/anie.201305382
- Daugirdas J.T. Quantifying the Contribution of Nondialytic Factors Affecting Predialysis Serum Phosphate Level When Comparing Hemodiafiltration with Hemodialysis. Toxins, 2026. doi.org/10.3390/toxins18040179 · Chiu Y.W. et al. Pill Burden, Adherence, Hyperphosphatemia, and Quality of Life in Maintenance Dialysis Patients. Clin J Am Soc Nephrol, 2009. doi.org/10.2215/CJN.00290109
- Grodstein G.P. et al. Glucose absorption during continuous ambulatory peritoneal dialysis. Kidney Int, 1981. doi.org/10.1038/ki.1981.53 · Torlén K. et al. Serum Potassium and Cause-Specific Mortality in a Large Peritoneal Dialysis Cohort. Clin J Am Soc Nephrol, 2012. doi.org/10.2215/CJN.00960112 · Davies S.J. et al. Low Serum Potassium Levels and Clinical Outcomes in Peritoneal Dialysis - International Results from PDOPPS. Kidney Int Rep, 2021. doi.org/10.1016/j.ekir.2020.11.021
- Foley R.N. et al. Long Interdialytic Interval and Mortality among Patients Receiving Hemodialysis. N Engl J Med, 2011. doi.org/10.1056/NEJMoa1103313
- Saglimbene V.M. et al. The Association of Mediterranean and DASH Diets with Mortality in Adults on Hemodialysis: The DIET-HD Multinational Cohort Study. J Am Soc Nephrol, 2018. doi.org/10.1681/ASN.2018010008
- U.S. Department of Agriculture - FoodData Central. fdc.nal.usda.gov · Matvaretabellen (Norwegian Food Composition Database). matvaretabellen.no
