Aceasta este etapa în care oamenii ajung la mine cu cele mai lungi liste de interdicții, adunate în timp din tot felul de surse: fără carne, fără lactate, fără roșii, fără banane, fără cartofi, fără fasole, fără pâine integrală. Puse una peste alta, aceste liste lasă farfuria aproape goală, iar malnutriția devine un risc la fel de real ca potasiul. Ghidurile actuale au renunțat la restricțiile universale: proteinele se dozează, potasiul și fosforul se ajustează după analize, energia trebuie să rămână suficientă. În acest articol iau recomandările pe rând, inclusiv punctul în care cele două mari ghiduri se despart, și închei cu un model de plan de trei zile, calculat la 2100 kcal.
- Ce poate și ce nu poate face alimentația
- Nutriția pe etapele tratamentului
- Ce impact are: cifrele din studii
- Proteinele: de ce ghidurile dau cifre diferite
- Energia: condiția de care depinde tot restul
- Potasiul: după analize, nu după liste
- Fosforul: contează sursa
- Sarea, aciditatea, fibrele
- Mituri față de dovezi
- Principiile după care construiesc planul
- Model de plan alimentar - 3 zile, 2100 kcal
Despre complicații, analize și semnele la care se sună medicul am scris în articolul 3: Boala cronică de rinichi avansată. Tot ce urmează aici se adaugă tratamentului stabilit de medicul nefrolog și se referă la persoane care nu fac dializă. În dializă, regulile se schimbă din nou, uneori până la opusul lor: le găsiți în articolul 6. Dacă aveți potasiul peste limita laboratorului, ați slăbit fără să vă propuneți sau aveți diabet, planul alimentar se face individual.
1. Ce poate și ce nu poate face alimentația
Ce poate
- să reducă munca rinichilor și acumularea de produși ai metabolismului proteinelor;
- să ajute la controlul tensiunii, al potasiului, al fosforului și al acidității, împreună cu medicația;
- să păstreze masa musculară și greutatea, de care depinde tot ce urmează, inclusiv accesul la transplant;
- la persoane atent selecționate și urmărite, să întârzie începerea dializei.
Ce nu poate
- să refacă funcția renală pierdută;
- să înlocuiască medicația, bicarbonatul, chelatorii de fosfor (medicamente care leagă fosforul din mâncare) sau tratamentul anemiei;
- să funcționeze ca listă universală: aceeași dietă poate fi potrivită pentru o persoană și riscantă pentru alta, la același eGFR.
2. Nutriția pe etapele tratamentului
| Situația | Ce se întâmplă medical | Ce face nutriția | Ce urmărim |
|---|---|---|---|
| G3b-G4, stabil, analize în limite | Urmărire la nefrolog; medicație de protecție renală; tratamentul tensiunii. | Proteine în jur de 0,8 g/kg pe zi, peste jumătate din plante; energie 25-35 kcal/kg; sare sub 5 g. Fără restricții „preventive” de potasiu și fosfor. | Greutatea, aportul real din jurnal, eGFR, potasiu, bicarbonat, fosfor. |
| Potasiu crescut | Revizuirea medicației; corectarea acidozei și a constipației; uneori medicamente care leagă potasiul. | Întâi ies alimentele procesate, sucurile și înlocuitorii de sare cu potasiu. Apoi se ajustează porțiile de alimente bogate în potasiu și felul de a găti (fierbere în apă multă). | Potasiul la controalele stabilite de medic, tranzitul intestinal. |
| Fosfor crescut | Uneori chelatori de fosfor, luați în timpul mesei. | Ies întâi produsele cu fosfați adăugați. Se preferă sursele vegetale și carnea simplă în locul mezelurilor și al brânzei topite. | Fosfor, calciu, hormon paratiroidian. |
| Acidoză | Bicarbonat de sodiu, în doza stabilită de medic. | Mai multe legume și fructe, mai puține proteine animale, în limita pe care o permite potasiul. | Bicarbonatul din sânge, potasiul. |
| Poftă scăzută, scădere în greutate | Evaluare în echipă; căutarea cauzelor. | Restricțiile se relaxează. Mese mici și dese, alimente dense în energie; la nevoie, suplimente nutritive orale adaptate bolii renale. | Greutatea, forța de strângere a mâinii, albumina (principala proteină din sânge). |
| Dietă cu proteine foarte puține și cetoanalogi | Indicată și urmărită de medicul nefrolog. Cetoanalogii sunt comprimate care țin locul unor aminoacizi esențiali, fără să aducă azot. | Plan calculat la gram, de regulă vegetarian, cu energie suficientă și monitorizare deasă. | Greutate, masă musculară, albumină, analize lunare. |
3. Ce impact are: cifrele din studii
- Proteine reduse față de proteine normale. Analiza Cochrane (17 studii randomizate, 2 996 de adulți fără diabet): o dietă cu 0,5-0,6 g/kg pe zi, comparată cu un aport normal, probabil lasă mortalitatea neschimbată, iar riscul de a ajunge la insuficiență renală s-ar putea să rămână și el același. În schimb, o dietă cu proteine foarte puține (0,3-0,4 g/kg), comparată cu una de 0,5-0,6 g/kg, probabil reduce cu 35% numărul celor care ajung la insuficiență renală.[3]
- Un studiu românesc. 207 adulți fără diabet, cu eGFR sub 30, proteinurie mică și stare de nutriție bună, urmăriți 15 luni. Cu dieta vegetariană cu 0,3 g/kg proteine și cetoanalogi, 13% au ajuns la dializă sau au pierdut peste jumătate din eGFR; cu dieta de 0,6 g/kg, 42%. Doar 14% dintre cei 1 413 pacienți evaluați au putut fi incluși.[4] Rezultatul este valabil pentru persoane atent selecționate, motivate și urmărite îndeaproape.
- Sarea. Într-un studiu dublu-orb, încrucișat, la 20 de adulți hipertensivi în stadiile 3-4, dieta săracă în sodiu a scăzut tensiunea măsurată pe 24 de ore cu 10/4 mmHg. Analiza Cochrane a 21 de studii: tensiune mai mică cu 6,9/3,9 mmHg și albuminurie mai mică cu 36%, în studii de cel mult 36 de săptămâni.[5]
- Fructele și legumele, în acidoză. Într-un studiu de 5 ani, din același centru ca studiile din articolul 2, scăderea eGFR a fost de 10 ml/min cu fructe și legume, 12,3 cu bicarbonat și 18,8 cu îngrijirea obișnuită. Participanții, fără diabet, fuseseră aleși dintre cei cu risc mic de potasiu crescut.[6]
- Îngrijirea făcută de dietetician. Ghidul KDOQI 2020 recomandă terapie nutrițională medicală, asigurată de un dietetician care lucrează îndeaproape cu medicul. Într-o cohortă americană de peste 156 000 de persoane care au început hemodializa, 88% ajunseseră acolo fără să fi văzut vreodată un dietetician.[2][7]
Dovezile cele mai clare sunt pentru dietele cu proteine foarte puține și cetoanalogi, dar ele privesc un grup mic de pacienți, bine hrăniți și urmăriți lunar. Pentru majoritatea oamenilor, câștigul realist vine din trei lucruri mai puțin spectaculoase: proteine aduse de la „mult” la „normal”, sare puțină și alimente simple în locul celor procesate. În jurnalele alimentare pe care le văd, cel mai des găsesc altceva decât ne-am aștepta: prea puține calorii.
4. Proteinele: de ce ghidurile dau cifre diferite
| Ghidul | Ce recomandă | Pentru cine |
|---|---|---|
| KDOQI 2020 (american, nutriție renală) | 0,55-0,60 g/kg pe zi sau 0,28-0,43 g/kg cu cetoanalogi. În diabet: 0,6-0,8 g/kg. | Adulți în stadiile 3-5, stabili metabolic, sub supraveghere clinică atentă. |
| KDIGO 2024 (internațional) | Menținerea la 0,8 g/kg pe zi; evitarea aporturilor peste 1,3 g/kg. Dieta cu proteine foarte puține și cetoanalogi, doar la cei care doresc și pot, sub supraveghere atentă. | Adulți în stadiile G3-G5. Ținte mai mari se iau în calcul la vârstnicii fragili sau cu masă musculară scăzută. |
Pentru 70 kg, diferența este între 39-42 g și 56 g de proteine pe zi.[1][2] De ce diferă? KDOQI pune accent pe studiile randomizate făcute la pacienți selecționați și supravegheați. KDIGO pune mai mult preț pe ce se întâmplă în viața reală: aderența dificilă, efectele adverse posibile și contraindicațiile la persoanele cu masă musculară scăzută sau subnutrite. KDIGO notează și că necesarul de proteine în boala cronică de rinichi este același cu al adulților sănătoși.[1]
În esență, cele două ghiduri spun același lucru: dietele sărace în proteine nu se prescriu persoanelor instabile metabolic, cer energie suficientă și trebuie urmărite de medic și de dietetician. Ce țintă vi se potrivește se stabilește cu medicul nefrolog.
5. Energia: condiția de care depinde tot restul
KDOQI 2020 recomandă 25-35 kcal/kg pe zi, în funcție de vârstă, activitate, greutate și stadiul bolii.[2] Motivul este vechi și simplu: cu proteine puține, corpul își păstrează mușchii doar dacă primește destulă energie. Într-un studiu metabolic clasic, la 0,55-0,60 g de proteine pe kilogram, bilanțul de azot, adică echilibrul dintre proteinele primite și cele pierdute, a devenit negativ la 1 din 5 pacienți la 35 kcal/kg, la 3 din 5 la 25 kcal/kg și la ambii pacienți testați la 15 kcal/kg.[8] Este un studiu foarte mic, dar mecanismul este acceptat de toate ghidurile.
În practică: când scad porțiile de carne și de lactate, locul lor în farfurie trebuie luat de ceva. Orez, paste, mei, hrișcă, pâine, ulei de măsline, puțin unt sau smântână, miere, fructe: acestea sunt alimentele care aduc energie cu puține proteine.
6. Potasiul: după analize, nu după liste
Niciunul dintre ghiduri nu dă o limită fixă de potasiu. KDOQI: aportul se ajustează astfel încât potasiul din sânge să rămână normal. KDIGO: abordare individuală, împreună cu dieteticianul, iar la persoanele care au sau au avut potasiul crescut, limitarea alimentelor bogate în potasiu care se absoarbe ușor, de exemplu alimentele procesate.[1][2]
Alimentația explică doar o parte
La 95 de persoane cu eGFR median de 23, potasiul din jurnalul alimentar nu s-a corelat cu potasiul din sânge. Potasiul crescut s-a asociat, în schimb, cu diabetul și cu acidoza.[9] Este un studiu mic, de tip fotografie; arată că mâncarea este doar una dintre cauze.
Nu tot potasiul se absoarbe la fel
KDIGO estimează o absorbție de 50-60% din alimentele vegetale neprocesate, de 70-90% din cele animale și de aproximativ 90% din sărurile de potasiu adăugate în alimentele procesate. Într-un studiu pe voluntari sănătoși, diferența a fost mai mică: 77% față de 96%.[1][9]
Potasiul ascuns
Înlocuitorii de sare, în care o parte din clorura de sodiu este înlocuită cu clorură de potasiu (verificați eticheta: „clorură de potasiu”), sucurile de fructe și de legume, mezelurile și produsele „cu sare redusă”.[1]
Ce face gătitul
- Fierberea scoate potasiul; înmuierea simplă, nu. La cartofi, ținutul în apă rece nu a redus semnificativ potasiul. Fierberea cartofilor tăiați cuburi l-a redus cu 50%, iar a celor dați pe răzătoare, cu 75%.[10]
- Leguminoasele: înmuierea urmată de fierbere a redus potasiul din năutul și lintea uscate cu până la 80%. Leguminoasele din conservă pornesc de la valori mici, în jur de 100 mg la 100 g.[10]
- Apa de fierbere se aruncă. De aceea ciorbele și supele concentrează potasiul legumelor.
- Prețul: fierberea în apă multă scoate și o parte din vitamine și din gust. Are sens doar când potasiul din sânge o cere.
7. Fosforul: contează sursa
KDOQI 2020 recomandă ajustarea aportului de fosfor astfel încât valoarea din sânge să rămână normală și consideră rezonabil să se țină cont de sursă. Ghidul KDIGO din 2017 spune același lucru.[2][11]
| Sursa de fosfor | Cât se absoarbe | Unde se găsește |
|---|---|---|
| Plante (legat de fitați) | în general 20-50% | Leguminoase, cereale integrale, nuci, semințe. |
| Alimente de origine animală | aproximativ 40-60% | Carne, pește, ouă, lactate. |
| Aditivi cu fosfați | aproape complet (80-100%) | Mezeluri, carne și pește „injectate”, brânză topită, băuturi de tip cola, produse de patiserie, multe semipreparate. Pe etichetă: E 338-341, E 343, E 450-452 sau cuvintele fosfat, difosfat, polifosfat, acid fosforic. |
- Un studiu mic, dar grăitor. La 8 persoane cu eGFR mediu de 32, o săptămână de dietă vegetariană, față de o dietă cu carne cu același conținut de fosfor, a dus la un fosfor în sânge mai mic (3,2 față de 3,7 mg/dL) și la un FGF23 mai mic (un hormon care urcă atunci când corpul are prea mult fosfor de eliminat).[12]
- Fierberea cărnii îi scade fosforul: după 30 de minute, pierderea a fost de aproximativ 58% la vită și 37% la pieptul de pui, cu 13-19% din proteine pierdute. Apa de fierbere se aruncă.[12]
- Aportul zilnic acceptabil stabilit de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară pentru fosfații adăugați nu se aplică persoanelor cu funcție renală redusă moderat sau sever.[11]
8. Sarea, aciditatea, fibrele
Sarea
KDOQI: sub 2,3 g de sodiu pe zi. KDIGO: sub 2 g de sodiu, adică sub 5 g de sare.[1][2] Practic, același lucru: gătit fără sare, o cantitate mică în farfurie și fără alimente procesate. În bolile de rinichi cu pierdere de sare, rare, restricția nu se aplică.
Aciditatea
Proteinele animale produc acizi, iar legumele și fructele îi neutralizează. KDOQI sugerează mai multe fructe și legume în stadiile 1-4, pentru greutate, tensiune și producția de acid.[2] Limita o dă potasiul din analize. Apa alcalină nu este un tratament al acidozei: lipsește din toate ghidurile.[13]
Fibrele
În datele NHANES III, fiecare 10 g de fibre în plus pe zi s-au asociat cu o probabilitate cu 38% mai mică de inflamație crescută la persoanele cu boală renală. Fibrele pot scădea ureea și unele toxine uremice produse în intestin; un efect asupra funcției renale sau a supraviețuirii rămâne nedovedit.[14] Beneficiul sigur: tranzitul. Constipația favorizează potasiul crescut.
9. Mituri față de dovezi
| Ideea răspândită | Ce arată datele | În practică |
|---|---|---|
| „Cu rinichii bolnavi, cât mai puține proteine” | Niciun ghid nu spune „cât mai puțin”. KDIGO cere menținerea la 0,8 g/kg, iar ținta mai strictă a KDOQI se aplică doar sub supraveghere și cu 25-35 kcal/kg. Pierderea proteino-energetică (scăderea rezervelor de proteine și de energie ale corpului) a fost găsită, de la un studiu la altul, la 11-54% dintre persoanele în stadiile 3-5, fără dializă.[1][2][15] | Proteine dozate, nu eliminate. La vârstnicii fragili, ținta poate fi mai mare. |
| „Toate fructele și legumele sunt periculoase, din cauza potasiului” | Ghidurile individualizează. KDIGO cere ca materialele pentru pacienți să pună accentul pe alimentele procesate, nu pe cele neprocesate, fiindcă potasiul din plante se absoarbe mai puțin decât se credea.[1] | Cu potasiu normal: fără restricție. Cu potasiu crescut: plan individual, în locul interdicțiilor în bloc. |
| „Fasolea și cerealele integrale sunt interzise, din cauza fosforului” | Fosforul lor este legat de fitați și se absoarbe doar în proporție de 20-50%. Ghidul KDIGO din 2017 notează că fasolea și nucile pot fi surse acceptabile de proteine, dacă potasiul o permite.[11] | Rămân în farfurie, în porții calculate; fosforul din sânge se urmărește. |
| „Apa alcalină tratează aciditatea din boala de rinichi” | O analiză din 2026 a concluzionat că afirmațiile despre „alcalinizarea” organismului rămân fără dovezi clinice solide și recomandă prudență la persoanele cu boală cronică de rinichi.[13] | Acidoza se tratează cu ce a fost studiat: bicarbonat, legume și fructe. |
| „Omega-3 protejează rinichii” | Omega-3 poate scădea trigliceridele. O meta-analiză a 60 de studii a găsit un posibil efect asupra insuficienței renale, dar din doar 29 de evenimente, iar autorii îl numesc incert.[16] | Pește de două ori pe săptămână; suplimentele, doar la indicația medicului. |
| „Vitamina C în doze mari întărește organismul” | În exces, vitamina C crește oxalatul și poate depune cristale în rinichi. KDOQI are în vedere doar acoperirea necesarului: 90 mg pe zi la bărbați și 75 mg la femei.[1][2] | Fără doze mari. Orice supliment se arată medicului. |
10. Principiile după care construiesc planul
| Principiu | Cum se vede în farfurie |
|---|---|
| Proteine dozate, cu plafon | În jur de 0,8 g/kg pe zi. O singură porție mică de carne, pește sau ou pe zi (70-90 g de carne ori un ou), lactate în porții mici. Peste jumătate din proteine vin din cereale și leguminoase. |
| Energie suficientă | Cinci mese. Amidonoase la fiecare masă (orez, mei, hrișcă, tăiței de orez, pâine), ulei de măsline crud la mesele principale, miere, fructe, puțin unt sau smântână dulce. |
| Potasiu moderat | Fructe și legume cu potasiu mai puțin (măr, pară, afine, căpșuni, castravete, ardei, conopidă, varză, vinete, dovlecel), legume fierte în apă multă, cartofi rar și fierți în două ape. Fără sucuri, fără ciorbe concentrate. |
| Fosfor din surse simple | Fără mezeluri, brânză topită, semipreparate, băuturi de tip cola. Băuturile vegetale, doar fără fosfați adăugați. |
| Gust fără sare | Gătit fără sare, cu o cantitate mică, măsurată, adăugată în farfurie. Fără înlocuitori de sare cu potasiu. |
| Rotația alimentelor | Altă proteină, altă cereală și alte legume de la o zi la alta. |
11. Model de plan alimentar - 3 zile, 2100 kcal
Planul de mai jos este un model, construit pentru un adult cu boală cronică de rinichi în stadiile G3b-G5, fără dializă, stabil, fără diabet, cu o greutate de aproximativ 70 kg, căruia i s-a recomandat moderarea potasiului. Ținta: în jur de 30 kcal și 0,8 g de proteine pe kilogram. Am ales ținta KDIGO, de 0,8 g/kg, fiindcă un model public este urmat fără supraveghere; țintele mai mici din KDOQI au sens doar într-un plan individual, urmărit de medic și dietetician.
Cum a fost calculat
Toate valorile sunt calculate din gramajele scrise în tabel, cu date de compoziție din baza USDA FoodData Central; sodiul, potasiul și fosforul, în principal din baza norvegiană Matvaretabellen, completate cu USDA.[17] Fiecare zi se încadrează în 2100 kcal ± 5%, cu cel mult 58 g de proteine, 2 700 mg de potasiu și 1 000 mg de fosfor.
Cum se citesc gramajele
Carnea și peștele sunt cântărite crude; legumele și fructele, crude și curățate. Orezul, meiul, hrișca, tăiețeii de orez, fasolea roșie, cartofii, conopida și varza fiartă sunt cântărite după fierbere, iar vinetele, după gătire. Lintea și mălaiul sunt cântărite uscate. Carnea, peștele și oul se gătesc complet.
Sodiul și sarea
Modelul este gătit fără sare. Sodiul adus de alimentele ca atare, inclusiv pâinea și untul, este în medie de aproximativ 550 mg pe zi. Până la limita de 2 g de sodiu rămân în jur de 1 450 mg, adică aproximativ 3,5 g de sare, cam două treimi de linguriță rasă, de pus în farfurie pe parcursul zilei.
| Media celor 3 zile | Energie | Proteine | Glucide | Lipide | Fibre | Calciu |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Calculat din gramaje | 2084 kcal | 55 g (10%) | 310 g (59%) | 75 g (32%) | 31,4 g | ≈ 345 mg |
| Minerale, media pe zi | Sodiu | Potasiu | Fosfor | Fosfor : proteine |
|---|---|---|---|---|
| Din alimente, fără sarea adăugată | ≈ 558 mg | ≈ 2624 mg | ≈ 964 mg | ≈ 17,6 mg/g |
| Masă / ora | Preparat & ingrediente | Mod de preparare | Observații |
|---|---|---|---|
| Mic dejun 07:30 | Pâine albă cu unt și miere, căpșunipâine albă de grâu 90 g; unt (82% grăsime) 15 g; miere 15 g; căpșuni 150 g≈ 441 kcal · 9 g proteine · 16 g lipide | Pâinea se prăjește ușor, la tigaie sau la toaster, până capătă puțină culoare, iar untul se întinde cât este încă caldă, să se topească puțin. Căpșunile, feliate, alături, cu un praf de scorțișoară. | Pâinea albă are mai puțin fosfor și potasiu decât cea integrală; în această etapă, alegerea se face împreună cu echipa medicală. |
| Gustare 1 10:30 | Iaurt cu pară și rondele de oreziaurt natural integral (3,5% grăsime) 100 g; pară 150 g; rondele de orez simple, nesărate 20 g≈ 224 kcal · 6 g proteine · 4 g lipide | Para tăiată cuburi peste iaurt. | Lactatele rămân în porții mici: aduc proteine de calitate, dar și fosfor. Un praf de scorțișoară peste iaurt schimbă gustul, fără cost caloric. |
| Prânz 13:30 | Piept de pui cu orez, conopidă și morcovpiept de pui (cântărit crud) 90 g; orez alb fiert, fără sare 220 g; conopidă fiartă și scursă 150 g; morcov 60 g; ulei de măsline extravirgin 20 g≈ 630 kcal · 30 g proteine · 24 g lipide | Pui la cuptor 20-22 de minute la 180 °C, cu cimbru, boia dulce și usturoi. Conopida și morcovul se fierb în apă multă, fără sare, și se scurg. La final, peste orez și legume, zeamă de lămâie, piper, pătrunjel verde tocat și uleiul crud. | Porția de carne este mai mică decât cea obișnuită; energia vine din orez și din ulei. |
| Gustare 2 16:30 | Măr copt cu miere, nucă și scorțișoară, cu rondele de orezmăr cu coajă 200 g; miere 15 g; miez de nucă 10 g; scorțișoară măcinată 1 g; rondele de orez simple, nesărate 15 g≈ 285 kcal · 3 g proteine · 7 g lipide | Mărul tăiat în jumătate, fără cotor, se coace 20-25 de minute la 180 °C, cu scorțișoară. Mierea și nuca, la final. | - |
| Cină 19:00 | Tăiței de orez cu vinete, ardei și dovleceltăiței de orez fierți și scurși 250 g; vinete gătite 120 g; ardei roșu 80 g; dovlecel 100 g; ulei de măsline extravirgin 20 g≈ 531 kcal · 7 g proteine · 21 g lipide | Legumele tăiate fâșii se gătesc 8-10 minute în tigaie antiaderentă, cu 2-3 linguri de apă, usturoi și ghimbir. Tăiețeii fierți și scurși se amestecă cu legumele; uleiul crud și zeama de lămâie, la final. | Masă fără carne: o parte din proteinele zilei vin din cereale și legume. |
| Masă / ora | Preparat & ingrediente | Mod de preparare | Observații |
|---|---|---|---|
| Mic dejun 07:30 | Mei cu băutură de ovăz, afine, nucă și mieremei fiert, fără sare 200 g; băutură de ovăz simplă 150 ml; afine 100 g; miere 30 g; miez de nucă 10 g; scorțișoară măcinată 1 g≈ 522 kcal · 11 g proteine · 11 g lipide | Meiul fiert se încălzește 3-4 minute în băutura de ovăz, cu scorțișoară. Afinele, nuca și mierea, la final. | Băutură de ovăz simplă (verificați eticheta: fără fosfați adăugați, de tipul E 338-341, E 343, E 450-452). |
| Gustare 1 10:30 | Pâine albă cu unt și castravetepâine albă de grâu 50 g; unt (82% grăsime) 12 g; castravete 100 g≈ 234 kcal · 5 g proteine · 11 g lipide | Felia de pâine se freacă ușor cu un vârf de usturoi, apoi untul; castravetele felii, cu mărar și piper, deasupra. | - |
| Prânz 13:30 | Fasole roșie cu mămăligă, ardei galben și ceapăfasole roșie fiartă în casă, fără sare 110 g; mălai (cântărit uscat) 85 g; ardei galben 80 g; ceapă 30 g; ulei de măsline extravirgin 20 g≈ 665 kcal · 17 g proteine · 22 g lipide | Fasolea se fierbe în casă, fără sare, în apă multă, care se aruncă. Ceapa și ardeiul se înăbușă 5 minute cu o lingură de apă, boia dulce și chimen; se adaugă fasolea și se mai lasă 10 minute la foc mic. Mămăliga se fierbe fără sare, 15-20 de minute, din mălai și apă (aproximativ 1 la 4). Uleiul crud, la final. | Fosforul din leguminoase se absoarbe mai puțin decât cel din carne sau din aditivi. |
| Gustare 2 16:30 | Măr cu rondele de orezmăr cu coajă 150 g; rondele de orez simple, nesărate 40 g≈ 240 kcal · 3 g proteine · 1 g lipide | Mărul tăiat felii subțiri, cu câteva picături de lămâie. | - |
| Cină 19:00 | Păstrăv la cuptor cu cartofi fierți în două ape, varză călită și morcovpăstrăv (cântărit crud) 70 g; cartofi fierți 100 g; varză albă fiartă și scursă 120 g; morcov 40 g; ulei de măsline extravirgin 20 g≈ 411 kcal · 18 g proteine · 25 g lipide | Cartofii se curăță, se taie cuburi mici și se fierb în apă multă; după 5 minute apa se schimbă cu apă clocotită și se continuă fierberea. Păstrăv în hârtie de copt, cu lămâie și mărar, 20 de minute la 190 °C. Varza și morcovul se fierb 5 minute, se scurg și se călesc 2-3 minute fără ulei; uleiul crud, la final. | Fierberea în apă multă, care se aruncă, scoate o parte din potasiul cartofilor. Calculul zilei folosește valoarea cartofului fiert obișnuit, deci cifra din tabel este mai degrabă un plafon. |
| Masă / ora | Preparat & ingrediente | Mod de preparare | Observații |
|---|---|---|---|
| Mic dejun 07:30 | Omletă dintr-un ou cu ardei galben, cu pâine albăou întreg (un ou mediu, fără coajă) 55 g; pâine albă de grâu 80 g; ardei galben 100 g; ulei de măsline extravirgin 10 g≈ 407 kcal · 15 g proteine · 18 g lipide | Ardeiul tăiat mărunt se înmoaie 2 minute în tigaie antiaderentă, cu uleiul; se adaugă oul bătut cu piper și pătrunjel și se gătește până când omleta este complet închegată. | - |
| Gustare 1 10:30 | Iaurt cu pară și miereiaurt natural integral (3,5% grăsime) 120 g; pară 150 g; miere 20 g≈ 220 kcal · 5 g proteine · 4 g lipide | Para tăiată cuburi peste iaurt, cu mierea și un praf de scorțișoară deasupra. | - |
| Prânz 13:30 | Pilaf de orez cu linte, morcov și ceapălinte uscată (cântărită crudă) 50 g; orez alb fiert, fără sare 200 g; morcov 60 g; ceapă 30 g; ulei de măsline extravirgin 20 g≈ 649 kcal · 19 g proteine · 21 g lipide | Lintea uscată se clătește și se fierbe 20-25 de minute, fără sare, în apă multă, care se aruncă. Ceapa și morcovul se înăbușă 5 minute; se adaugă orezul fiert și lintea, chimen, coriandru și dafin. Uleiul crud și zeama de lămâie, la final. | 50 g de linte uscată înseamnă aproximativ 130 g după fierbere. |
| Gustare 2 16:30 | Afine cu smântână dulce bătută și rondele de orezafine 120 g; smântână dulce pentru frișcă 40 ml; rondele de orez simple, nesărate 30 g≈ 320 kcal · 4 g proteine · 16 g lipide | Smântâna, foarte rece, se amestecă energic cu o furculiță sau un tel mic, 1-2 minute, până se îngroașă puțin, fără zahăr; afinele deasupra. | Smântâna dulce aduce energie cu foarte puține proteine, potasiu și fosfor. |
| Cină 19:00 | Hrișcă cu dovlecel și vinete la cuptor, cu salată verdehrișcă boabe fiartă, fără sare 250 g; dovlecel 150 g; vinete gătite 100 g; salată verde 50 g; ulei de măsline extravirgin 20 g≈ 475 kcal · 12 g proteine · 22 g lipide | Dovlecelul și vinetele tăiate cuburi se coc 20-25 de minute la 200 °C, pe hârtie de copt, cu cimbru și usturoi. Se amestecă cu hrișca fiartă, mărar și zeamă de lămâie. Uleiul crud, la final. | Cina se încheie cu 2-3 ore înainte de culcare. |
Cum se folosește modelul
- Potasiul: valorile de sub fiecare zi sunt calculate pentru alimente gătite obișnuit. Fierberea legumelor și a cartofilor în apă multă, care se aruncă, le scade și mai mult, deci cifrele din tabel sunt mai degrabă un plafon. Dacă potasiul Dumneavoastră este normal și medicul nu v-a cerut să îl limitați, puteți folosi o gamă mai largă de legume și fructe.
- Fosforul: în medie aproximativ 970 mg pe zi, din care cea mai mare parte vine din surse vegetale (cereale, leguminoase, legume, fructe), deci se absoarbe doar parțial. De aceea și raportul fosfor : proteine din tabel este mai mare decât în modelul pentru dializă: proteinele sunt puține și vin mai ales din plante. Modelul este construit fără produse cu fosfați adăugați.
- Proteinele: 54-56 g pe zi, din care 56-78% din plante. La o greutate mai mică de 70 kg, porțiile de carne, pește, ou și lactate scad proporțional; la una mai mare, cresc. Nu coborâți sub aceste cantități din proprie inițiativă.
- Energia: uleiul de măsline (20 g la prânz și la cină, adică aproximativ o lingură și jumătate pe masă), mierea, untul și smântâna dulce sunt aici cu un rol precis: aduc energie aproape fără proteine, potasiu sau fosfor. Împreună dau 530-640 kcal pe zi, în funcție de zi, cam un sfert din energia modelului; dacă le scoateți, planul rămâne mult sub necesar.
- Calciul: modelul aduce puțin calciu, în medie aproximativ 340 mg pe zi, fiindcă lactatele sunt în porții mici. În această etapă, calciul și vitamina D le stabilește medicul nefrolog, după analize; suplimentele de calciu se iau doar la recomandarea lui.
- Dacă aveți diabet: acest model nu este potrivit ca atare. Mierea și o parte din amidonoase se înlocuiesc, energia se mută spre grăsimi nesaturate, iar repartiția glucidelor se stabilește cu medicul diabetolog.
- Dacă pofta este scăzută: împărțiți prânzul și cina în câte două mese mai mici. Dacă nu reușiți să mâncați cantitățile din model mai multe zile la rând, spuneți medicului și dieteticianului.
- Pâinea albă în locul celei integrale este o alegere de etapă: are mai puțin fosfor și potasiu. Cu analize bune, pâinea integrală poate reveni.
- Înlocuiri: orezul, meiul, hrișca, mămăliga și tăiețeii de orez se schimbă între ele. Carnea de pui se schimbă cu curcan sau cu pește slab, în același gramaj. Fructele din model se schimbă între ele; bananele, caisele, kiwi, pepenele galben, fructele uscate și avocado au mai mult potasiu și se introduc doar cu analizele în față.
Este un exemplu de structură, fără personalizare. Un plan făcut pentru Dumneavoastră pornește de la greutate, de la starea de nutriție și de la analize (eGFR, potasiu, bicarbonat, fosfor, calciu, hormon paratiroidian, albumină, hemoglobină, glicemie) și ține cont de diabet, de medicație, de diureză, de poftă și de ce puteți găti. Nu este o dietă cu proteine foarte puține și nu ține locul tratamentului și al urmăririi la medicul nefrolog.
Doriți un plan calculat pe analizele Dumneavoastră?
Lucrez cu persoane cu boală cronică de rinichi avansată, în completarea medicului nefrolog: evaluarea stării de nutriție, plan calculat, cu proteinele, sodiul, potasiul și fosforul urmărite, ajustat la fiecare set de analize.
Programați o consultație Citiți articolul 5: DializaSurse
- Stevens P.E. et al. KDIGO 2024 Clinical Practice Guideline for the Evaluation and Management of Chronic Kidney Disease. Kidney Int, 2024. doi.org/10.1016/j.kint.2023.10.018 · text integral: kdigo.org - KDIGO 2024 CKD Guideline
- Ikizler T.A. et al. KDOQI Clinical Practice Guideline for Nutrition in CKD: 2020 Update. Am J Kidney Dis, 2020. doi.org/10.1053/j.ajkd.2020.05.006
- Hahn D. et al. Low protein diets for non-diabetic adults with chronic kidney disease. Cochrane Database Syst Rev, 2020. doi.org/10.1002/14651858.CD001892.pub5 · Klahr S. et al. The Effects of Dietary Protein Restriction and Blood-Pressure Control on the Progression of Chronic Renal Disease. N Engl J Med, 1994. doi.org/10.1056/NEJM199403313301301
- Garneata L. et al. Ketoanalogue-Supplemented Vegetarian Very Low-Protein Diet and CKD Progression. J Am Soc Nephrol, 2016. doi.org/10.1681/ASN.2015040369
- McMahon E.J. et al. A Randomized Trial of Dietary Sodium Restriction in CKD. J Am Soc Nephrol, 2013. doi.org/10.1681/ASN.2013030285 · McMahon E.J. et al. Altered dietary salt intake for people with chronic kidney disease. Cochrane Database Syst Rev, 2021. doi.org/10.1002/14651858.CD010070.pub3
- Goraya N. et al. Fruit and Vegetable Treatment of Chronic Kidney Disease-Related Metabolic Acidosis Reduces Cardiovascular Risk Better than Sodium Bicarbonate. Am J Nephrol, 2019. doi.org/10.1159/000500042 · Goraya N. et al. A Comparison of Treating Metabolic Acidosis in CKD Stage 4 Hypertensive Kidney Disease with Fruits and Vegetables or Sodium Bicarbonate. Clin J Am Soc Nephrol, 2013. doi.org/10.2215/CJN.02430312
- Slinin Y. et al. Prehemodialysis Care by Dietitians and First-Year Mortality After Initiation of Hemodialysis. Am J Kidney Dis, 2011. doi.org/10.1053/j.ajkd.2011.03.032
- Kopple J.D. et al. Effect of energy intake on nitrogen metabolism in nondialyzed patients with chronic renal failure. Kidney Int, 1986. doi.org/10.1038/ki.1986.59
- Ramos C.I. et al. Does dietary potassium intake associate with hyperkalemia in patients with chronic kidney disease? Nephrol Dial Transplant, 2021. doi.org/10.1093/ndt/gfaa232 · Naismith D.J. et al. An investigation into the bioaccessibility of potassium in unprocessed fruits and vegetables. Int J Food Sci Nutr, 2008. doi.org/10.1080/09637480701690519
- Bethke P. et al. The Effects of Boiling and Leaching on the Content of Potassium and Other Minerals in Potatoes. J Food Sci, 2008. doi.org/10.1111/j.1750-3841.2008.00782.x · Martínez-Pineda M. et al. Is It Possible to Include Potato in the Diet of Chronic Kidney Disease Patients? New Culinary Alternatives for Limiting Potassium Content. J Ren Nutr, 2020. doi.org/10.1053/j.jrn.2019.07.001 · Martínez-Pineda M. et al. Cooking Legumes: A Way for Their Inclusion in the Renal Patient Diet. J Ren Nutr, 2019. doi.org/10.1053/j.jrn.2018.08.001
- KDIGO. KDIGO 2017 Clinical Practice Guideline Update for the Diagnosis, Evaluation, Prevention, and Treatment of Chronic Kidney Disease-Mineral and Bone Disorder (CKD-MBD). Kidney Int Suppl, 2017. doi.org/10.1016/j.kisu.2017.04.001 · EFSA Panel on Food Additives and Flavourings. Re-evaluation of phosphoric acid-phosphates - di-, tri- and polyphosphates (E 338-341, E 343, E 450-452) as food additives and the safety of proposed extension of use. EFSA J, 2019. doi.org/10.2903/j.efsa.2019.5674
- Moe S.M. et al. Vegetarian Compared with Meat Dietary Protein Source and Phosphorus Homeostasis in Chronic Kidney Disease. Clin J Am Soc Nephrol, 2011. doi.org/10.2215/CJN.05040610 · Cupisti A. et al. Effect of Boiling on Dietary Phosphate and Nitrogen Intake. J Ren Nutr, 2006. doi.org/10.1053/j.jrn.2005.10.005
- Alebrahim H. et al. The health benefits of alkaline water: is it a fact or marketing myth? Front Med, 2026. doi.org/10.3389/fmed.2026.1849818
- Krishnamurthy V.M.R. et al. High dietary fiber intake is associated with decreased inflammation and all-cause mortality in patients with chronic kidney disease. Kidney Int, 2012. doi.org/10.1038/ki.2011.355 · Chiavaroli L. et al. Dietary fiber effects in chronic kidney disease: a systematic review and meta-analysis of controlled feeding trials. Eur J Clin Nutr, 2015. doi.org/10.1038/ejcn.2014.237 · Cedillo-Flores R. et al. Impact of Gut Microbiome Modulation on Uremic Toxin Reduction in Chronic Kidney Disease: A Systematic Review and Network Meta-Analysis. Nutrients, 2025. doi.org/10.3390/nu17071247
- Carrero J.J. et al. Global Prevalence of Protein-Energy Wasting in Kidney Disease: A Meta-analysis of Contemporary Observational Studies From the International Society of Renal Nutrition and Metabolism. J Ren Nutr, 2018. doi.org/10.1053/j.jrn.2018.08.006
- Saglimbene V.M. et al. Effects of omega-3 polyunsaturated fatty acid intake in patients with chronic kidney disease: Systematic review and meta-analysis of randomized controlled trials. Clin Nutr, 2020. doi.org/10.1016/j.clnu.2019.02.041
- U.S. Department of Agriculture - FoodData Central. fdc.nal.usda.gov · Matvaretabellen (Norwegian Food Composition Database). matvaretabellen.no
