Despre ciroză încă circulă un sfat moștenit din alte decenii: să mâncați „ușor”, adică puțină carne, fără grăsimi, fără sare, porții mici. Ghidurile actuale spun aproape opusul. În ciroză, corpul intră în regim de foame mult mai repede decât unul sănătos și începe să își consume propriii mușchi. Pierderea de masă musculară cântărește în prognostic cât o complicație. De aceea alimentația are aici alte reguli decât în ficatul gras: mai multă energie, mai multe proteine, mese dese, o gustare seara târziu și sare cu măsură, fără excese de zel. În acest articol le iau pe rând, cu cifrele din ghiduri, și închei cu un model de plan de trei zile, calculat la 2200 kcal.
- Ce poate și ce nu poate face alimentația
- De ce se schimbă regulile: foamea accelerată și mușchii
- Nutriția pe etapele bolii
- Ce impact are: cifrele din studii
- Câtă energie și câte proteine
- Gustarea de seară
- Sarea și lichidele în ascită
- Regimul fără proteine, grăsimile, cafeaua: mituri față de dovezi
- Siguranța alimentară, vitaminele și suplimentele
- Principiile după care construiesc planul
- Model de plan alimentar - 3 zile, 2200 kcal
Despre stadii, decompensare și semnele la care se sună medicul am scris în articolul 3: De la fibroză la ciroză hepatică. Tot ce urmează aici se adaugă tratamentului stabilit de medicul hepatolog. Dacă aveți ascită (lichid acumulat în abdomen), encefalopatie hepatică (episoade de somnolență sau confuzie produse de boala de ficat) sau ați avut o sângerare din varice, planul alimentar se face individual, împreună cu echipa medicală.
1. Ce poate și ce nu poate face alimentația
Ce poate
- să încetinească sau să oprească pierderea de masă musculară;
- să scurteze postul de peste noapte, în care ficatul cirotic rămâne repede fără rezerve;
- să ajute controlul ascitei, împreună cu diureticele, cu aportul de hrană păstrat;
- să pregătească organismul pentru intervenții și pentru transplant, când este cazul.
Ce nu poate
- să refacă ficatul sau să șteargă cicatricile: asta depinde de tratarea cauzei;
- să înlocuiască diureticele, lactuloza, beta-blocantele sau altă medicație;
- să compenseze alcoolul băut în continuare.
2. De ce se schimbă regulile: foamea accelerată și mușchii
Un ficat sănătos ține în rezervă glicogen, zahărul de depozit din care corpul trăiește între mese. Ficatul cirotic depozitează puțin. Într-un studiu metabolic clasic, după o singură noapte de post, de 10-12 ore, persoanele cu ciroză alcoolică își luau 69% din energie din grăsimi și doar 13% din glucide. La oamenii sănătoși, după aceeași noapte, grăsimile și glucidele contribuie aproape egal (40% și 39%); ei ajung la tiparul din ciroză abia după 2-3 zile fără mâncare.[1] Când glucoza se termină, corpul o fabrică din aminoacizi, adică din propriii mușchi.
Malnutriția
Apare la aproximativ 20% dintre persoanele cu ciroză compensată și la peste 50-60% dintre cele cu ciroză decompensată.[2][3]
Sarcopenia
Așa se numește pierderea de masă musculară. Într-o meta-analiză a 22 de studii, a fost găsită la aproximativ 37,5% dintre pacienți și s-a asociat cu o mortalitate de 2,3 ori mai mare.[4]
Nu se vede pe cântar
Ascita și edemele maschează pierderea în greutate, iar malnutriția poate exista și la o persoană cu obezitate: pierderea de mușchi cu păstrarea grăsimii se numește obezitate sarcopenică.[2]
3. Nutriția pe etapele bolii
| Etapa | Ce se întâmplă medical | Ce face nutriția | Ce urmărim |
|---|---|---|---|
| Ciroză compensată, greutate normală | Tratarea cauzei; ecografie la 6 luni; evaluarea varicelor. | Energie și proteine la țintă, 3-5 mese plus gustarea de seară, mișcare cu exerciții de forță. Fără restricție de sare dacă nu a existat niciodată ascită. | Forța de strângere a mâinii, circumferința brațului, aportul real din jurnal. |
| Ciroză compensată cu obezitate | La fel, plus controlul diabetului și al lipidelor. | Scădere lentă în greutate, de 5-10%, cu un deficit moderat (500-800 kcal pe zi) și cu proteine mai multe, peste 1,5 g/kg pe zi, ca scăderea în greutate să nu se facă din mușchi.[2] | Greutatea uscată, talia, forța musculară. |
| Ascită | Diuretice, uneori paracenteză (scoaterea lichidului din abdomen cu un ac, în spital); evaluare pentru transplant. | Sare cu măsură, în jur de 5 g pe zi în total, cu aceeași cantitate de hrană; proteinele și gustarea de seară rămân. Calculul se face pe greutatea uscată. | Greutatea zilnică, aportul alimentar, sodiul din sânge. |
| Encefalopatie hepatică | Lactuloză, uneori rifaximină; căutarea factorului declanșator. | Proteinele rămân la aceeași țintă. Mese mici și dese; dacă proteinele din carne sunt greu tolerate, se mută accentul pe lactate și proteine vegetale. | Aportul de proteine, tranzitul, starea de atenție. |
| Aport insuficient din mâncare | Evaluare în echipă. | Întâi suplimente nutritive orale, de preferat seara; dacă nu ajung, nutriție pe sondă. Sonda nazogastrică poate fi folosită și la persoanele cu varice care nu sângerează.[2][3] | Greutatea uscată, analize. |
4. Ce impact are: cifrele din studii
- Hrana de noapte. Într-un studiu randomizat pe 103 pacienți, același supliment de 710 kcal pe zi a fost dat fie noaptea (între 21:00 și 7:00), fie ziua, timp de 12 luni. Doar grupul de noapte a câștigat proteină corporală: 0,53 kg, echivalentul a aproximativ 2 kg de țesut slab, deși ambele grupuri au mâncat la fel de mult în plus.[5] Analizele ulterioare confirmă efectul gustării de seară asupra bilanțului de azot, adică asupra echilibrului dintre proteinele primite și cele pierdute. Câștigul de masă musculară apare doar în unele studii, iar un efect asupra supraviețuirii rămâne nedemonstrat.[5]
- Proteinele în encefalopatie. Este studiul randomizat care a închis epoca regimului sărac în proteine. La 30 de pacienți internați cu un episod de encefalopatie, dieta cu proteine normale a dus la aceeași evoluție a encefalopatiei ca dieta cu restricție, iar grupul cu restricție și-a degradat mai mult proteinele proprii.[6] Este un studiu mic; greutatea lui vine din faptul că toate ghidurile i-au adoptat concluzia.
- Restricția de sare, în viața reală. Într-un studiu pe pacienți cu ascită urmăriți în ambulatoriu, doar 31% țineau cu adevărat dieta cu sare puțină, iar aceștia mâncau cu 20% mai puține calorii.[7] De aici prudența ghidurilor: o restricție prea severă se plătește în hrană.
- Mișcarea, împreună cu dieta. Un studiu-pilot a urmărit până la final 50 de persoane cu ciroză compensată, exces ponderal și hipertensiune portală (presiune crescută în vena care aduce sângele de la intestin la ficat). Timp de 16 săptămâni au urmat o dietă cu calorii moderat reduse, cu proteine normale, și au făcut 60 de minute pe săptămână de exerciții supravegheate. Rezultatul: o scădere medie de 5 kg și, la 42% dintre participanți, o scădere a presiunii portale de cel puțin 10%, fără nicio decompensare.[8] Nu a existat grup de control, deci rezultatul este orientativ. Cu varice mari sau cu ciroză decompensată, programul de mișcare se stabilește cu medicul.
În ciroză, câte calorii și câte proteine ajung efectiv în farfurie, zi de zi, contează mai mult decât orice listă de alimente permise și oprite. Primul lucru pe care îl verific este jurnalul: foarte des, aportul real este la jumătate din cel necesar, din cauza lipsei de poftă, a senzației de sațietate care apare repede când există ascită și a restricțiilor moștenite.
5. Câtă energie și câte proteine
| Ghidul | Energie | Proteine |
|---|---|---|
| EASL 2019 (european, hepatologie) | cel puțin 35 kcal/kg pe zi, la persoanele fără obezitate | cel puțin 1,2-1,5 g/kg pe zi |
| ESPEN 2019 (european, nutriție clinică) | 30-35 kcal/kg pe zi | 1,2 g/kg pe zi în ciroza compensată, fără malnutriție; 1,5 g/kg pe zi în malnutriție sau sarcopenie |
| AASLD 2021 (american) | cel puțin 35 kcal/kg pe zi | 1,2-1,5 g/kg pe zi |
Pentru un adult de 70 kg, asta înseamnă 84-105 g de proteine și 2100-2450 kcal pe zi.[2][3][9] Este mai mult decât mănâncă majoritatea oamenilor sănătoși de aceeași greutate și mult peste ce rămâne dintr-un „regim de cruțare”.
La greutatea uscată, adică fără lichidul acumulat. Se poate folosi greutatea de după paracenteză sau cea dinaintea apariției ascitei. A treia cale este greutatea măsurată, din care se scad aproximativ 5% la ascită ușoară, 10% la ascită moderată și 15% la ascită severă, plus încă 5% dacă există edeme la ambele picioare.[2] Unele ghiduri folosesc greutatea ideală. Este un calcul pe care îl face dieteticianul, împreună cu medicul.
6. Gustarea de seară
Este recomandarea care deosebește cel mai mult ciroza de restul nutriției clinice și apare în toate ghidurile: european, american, de nutriție clinică.[2][3][9]
Ritmul zilei
Trei până la cinci mese plus gustarea de seară; ziua, pauze de cel mult 3-6 ore între mese; un mic dejun cu proteine, cât mai devreme după trezire.[2][3][10]
Ce conține
Compoziția ideală nu este stabilită. Consensul ISHEN propune cel puțin 50 g de glucide complexe; ghidurile european și american recomandă să aibă și proteine.[2][9][10]
Cum arată
Iaurt cu fulgi de ovăz și fructe; orez cu lapte; mei cu lapte și curmale; pâine cu urdă și un fruct. Se mănâncă puțin înainte de culcare, separat de cină.
Concluzia practică pe care o trag din aceste recomandări: postul intermitent, „ferestrele” de alimentație și curele cu sucuri nu se potrivesc cu ciroza.
7. Sarea și lichidele în ascită
În ascită, ghidurile recomandă o restricție moderată de sodiu. Cifrele diferă puțin de la un ghid la altul. Ghidul european pentru ciroza decompensată: 80-120 mmol de sodiu pe zi, adică 4,6-6,9 g de sare. Ghidul britanic: cel mult 5-6,5 g de sare. Ghidul american: 2 g de sodiu, adică aproximativ 5 g de sare.[11] Numitorul comun: în jur de 5 g de sare pe zi, în total, cu tot cu sarea din pâine, brânzeturi și conserve. Este, de altfel, limita recomandată de Organizația Mondială a Sănătății tuturor adulților, puțin sub o linguriță; media mondială este de aproximativ 11 g.[12]
- Există și o limită de jos. Ghidul european de nutriție cere ca aportul să rămână la cel puțin 60 mmol de sodiu pe zi (aproximativ 3,5 g de sare): dietele foarte sărace în sodiu favorizează complicațiile diureticelor și scad aportul de hrană.[2][11]
- Practic: gătit fără sare și o cantitate mică adăugată în farfurie. Rămân pe dinafară mezelurile, conservele, brânzeturile în saramură, murăturile, supele la plic, snackurile sărate și mâncarea gata preparată. Ghidul european descrie acest regim ca „fără sare adăugată, cu evitarea mâncărurilor gata preparate”.[11]
- Fără ascită, fără restricție. La persoanele care nu au avut niciodată ascită, restricția preventivă de sare nu este susținută de dovezi.[11]
- Lichidele se beau, de regulă, fără restricție. Restricția este rezervată situațiilor cu sodiu scăzut în sânge (sub 125 mmol/L, în ghidul britanic) și o stabilește medicul.[11]
- Înlocuitorii de sare pe bază de potasiu se folosesc doar cu acordul medicului: unele diuretice rețin potasiul.
8. Regimul fără proteine, grăsimile, cafeaua: mituri față de dovezi
| Ideea veche | Ce arată datele | În practică |
|---|---|---|
| „În ciroză se mănâncă puține proteine” | Practică istorică, abandonată. Toate ghidurile actuale cer 1,2-1,5 g/kg pe zi și spun explicit că proteinele se păstrează și în encefalopatie.[2][3][6] | Proteină la fiecare masă și la gustarea de seară. |
| „Carnea întreține encefalopatia” | Dacă o persoană tolerează greu proteinele din carne, ghidurile preferă ca ele să fie înlocuite cu lactate și proteine vegetale, care pot fi mai bine tolerate, iar cantitatea totală să rămână aceeași. Ghidul american nu recomandă limitarea cărnii și încurajează surse variate.[9][10] | Se testează individual; cantitatea totală rămâne. |
| „Fără grăsimi, că încarcă ficatul” | Niciunul dintre ghidurile de nutriție în ciroză nu cere limitarea grăsimilor. Ghidul ESPEN notează că în ciroză capacitatea organismului de a arde grăsimile (oxidarea lipidelor) nu este redusă.[3] La ținte de 30-35 kcal/kg, energia se poate atinge doar cu grăsimi în farfurie. | Ulei de măsline, nuci, semințe, pește gras, lactate integrale, dacă sunt tolerate. |
| „Cafeaua face rău la ficat” | Asocierea este inversă: două cești în plus pe zi s-au asociat cu un risc de ciroză cu 44% mai mic, iar ghidul american notează că în bolile hepatice cronice consumul de cafea poate fi recomandat.[13] | Poate rămâne, fără zahăr. |
| „Cu varice, doar mâncare moale” | Nu am găsit niciun studiu și nicio recomandare de ghid despre textura alimentelor la persoanele cu varice. După o sângerare sau după ligaturarea varicelor, echipa medicală dă indicații temporare. | Se urmează indicațiile de după procedură; o dietă pasată pe termen nedefinit nu are susținere și scade aportul. |
| „Silimarina reface ficatul” | Analiza Cochrane a 18 studii randomizate (1 088 de pacienți cu boală hepatică alcoolică sau virală): fără efect semnificativ asupra mortalității, a complicațiilor sau a biopsiei.[14] | Fără dovezi că schimbă evoluția. Orice supliment se arată medicului. |
9. Siguranța alimentară, vitaminele și suplimentele
Totul bine gătit
Fără stridii și alte fructe de mare crude sau insuficient gătite, din cauza riscului de infecție cu Vibrio vulnificus.[15] Din prudență, în practică recomand la fel pentru peștele crud, ouăle moi și lactatele nepasteurizate: apărarea împotriva infecțiilor este mai slabă în ciroză.
Vitamina D
Valori sub 20 ng/mL se găsesc la 64-92% dintre persoanele cu boală hepatică cronică. Ghidul european recomandă dozarea și, sub acest prag, suplimentarea stabilită de medic.[2]
Zinc, vitamina B1 și restul
Regula din ghiduri: micronutrienții se dau pentru un deficit confirmat sau suspectat clinic, nu „preventiv”. Deficitul de vitamina B1 (tiamină) este frecvent, mai ales în boala alcoolică, și se tratează medical.[2][3]
Aminoacizii ramificați (BCAA)
Nu sunt un supliment de rutină. Ghidurile îi rezervă persoanelor cu ciroză avansată care nu își ating ținta de proteine din mâncare sau nu le tolerează. Analiza Cochrane actualizată în 2026 arată o reducere a manifestărilor de encefalopatie, cu dovezi de certitudine scăzută; dacă au vreun efect asupra mortalității nu se știe.[16] Decizia aparține medicului.
10. Principiile după care construiesc planul
| Principiu | Cum se vede în farfurie |
|---|---|
| Șase momente de masă | Trei mese, două gustări și gustarea de seară, la ora 22:00. Ziua, intervalele dintre mese rămân de cel mult 3-4 ore. |
| Proteină de fiecare dată | Lactate, ouă, pește, pasăre, leguminoase, din surse variate, cu o parte bună din lactate și vegetale. Cele mai multe proteine vin la mesele principale; gustările le completează. |
| Energie suficientă | Amidonoase la fiecare masă (ovăz, orez, cartofi, quinoa, hrișcă, mei, pâine), ulei de măsline crud, nuci, lactate integrale. |
| Gust fără sare | Gătit fără sare, cu o cantitate mică, măsurată, adăugată în farfurie; lămâie, usturoi, ierburi, boia, piper. Fără mezeluri, conserve sărate, brânzeturi în saramură, murături. |
| Totul gătit complet | Pește și carne bine făcute, ouă fierte tari, lactate pasteurizate. |
| Rotația alimentelor | Altă proteină, altă cereală și alte legume de la o zi la alta. |
11. Model de plan alimentar - 3 zile, 2200 kcal
Planul de mai jos este un model, construit pentru un adult cu ciroză, fără obezitate, cu o greutate uscată de aproximativ 70-75 kg: în jur de 30 kcal și 1,5-1,6 g de proteine pe kilogram. La o persoană subnutrită, ținta de energie urcă spre 35 kcal/kg; diferența se acoperă adăugând, nu scoțând: o lingură de ulei, o mână de nuci, o porție mai mare de amidonoase.
Cum a fost calculat
Toate valorile sunt calculate din gramajele scrise în tabel, cu date de compoziție din baza USDA FoodData Central; sodiul, în principal din baza norvegiană Matvaretabellen, completat cu USDA.[17] Pentru urdă, care lipsește din ambele baze, valorile sunt estimate, pornind de la o brânză din zer echivalentă (ricotta). Fiecare zi se încadrează în 2200 kcal ± 5%.
Cum se citesc gramajele
Carnea și peștele sunt cântărite crude; legumele și fructele, crude și curățate. Orezul, quinoa, hrișca, meiul, fasolea roșie, cartofii, cartoful dulce, sfecla și spanacul sunt cântărite după gătire. Fulgii de ovăz sunt cântăriți uscați.
Sodiul și sarea
Modelul este gătit fără sare. Sub fiecare zi apare sodiul adus de alimentele ca atare, inclusiv pâinea: în medie aproximativ 700 mg pe zi. Până la reperul de 2 g de sodiu rămân în jur de 1 300 mg, adică aproximativ 3 g de sare. Este puțin peste jumătate de linguriță rasă, de pus în farfurie pe parcursul zilei. Fără această sare, modelul ar rămâne sub limita de jos din ghiduri (secțiunea 7).
| Media celor 3 zile | Energie | Proteine | Glucide | Lipide | Fibre | Calciu |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Calculat din gramaje | 2204 kcal | 113 g (21%) | 286 g (52%) | 73 g (30%) | 39,0 g | ≈ 1095 mg |
| Masă / ora | Preparat & ingrediente | Mod de preparare | Observații |
|---|---|---|---|
| Mic dejun 07:30 | Terci de ovăz cu lapte, banană și nucăfulgi de ovăz (cântăriți uscați) 45 g; lapte integral 3,5% 200 ml; banană 80 g; miez de nucă 10 g≈ 434 kcal · 16 g proteine · 16 g lipide | Fulgii se fierb în lapte 5-6 minute, la foc mic. Banana felii și nuca se adaugă la final. | Se mănâncă în prima oră de la trezire: noaptea a fost deja cel mai lung post al zilei. |
| Gustare 1 10:30 | Iaurt natural cu parăiaurt natural integral (3,5% grăsime) 150 g; pară 150 g≈ 177 kcal · 6 g proteine · 5 g lipide | Para tăiată cuburi peste iaurt. | - |
| Prânz 13:00 | Piept de pui cu orez, morcov și dovlecelpiept de pui (cântărit crud) 120 g; orez fiert 150 g; morcov 100 g; dovlecel 120 g; pătrunjel verde 5 g; ulei de măsline extravirgin 10 g≈ 490 kcal · 34 g proteine · 14 g lipide | Pui la cuptor 20-22 de minute la 180 °C, cu cimbru, boia dulce și usturoi. Legumele la abur 6-8 minute. La final, zeamă de lămâie, piper proaspăt măcinat, uleiul crud și pătrunjelul. Fără sare la gătit. | Gustul vine din ierburi, usturoi, lămâie și piper. |
| Gustare 2 16:00 | Urdă cu roșii și rondele de orezurdă nesărată 80 g; rondele de orez simple, nesărate 20 g; roșii 100 g≈ 197 kcal · 12 g proteine · 7 g lipide | Urda se amestecă cu mărar tocat și puțin piper proaspăt măcinat; roșiile felii, alături. | Urdă nesărată, nu telemea: brânzeturile în saramură aduc mult sodiu. |
| Cină 19:00 | Păstrăv la cuptor cu cartofi zdrobiți cu usturoi și fasole verdepăstrăv (cântărit crud) 120 g; cartofi fierți în coajă 180 g; fasole verde 150 g; ulei de măsline extravirgin 10 g≈ 469 kcal · 31 g proteine · 18 g lipide | Păstrăv în hârtie de copt, cu lămâie și mărar, 20 de minute la 190 °C. Cartofii fierți în coajă se zdrobesc ușor cu furculița, cât sunt calzi, cu usturoi pisat și ulei crud. Fasolea verde la abur 6-8 minute. | - |
| Gustare de seară 22:00 | Iaurt cu fulgi de ovăz, afine și rondele de oreziaurt natural integral (3,5% grăsime) 150 g; fulgi de ovăz (cântăriți uscați) 50 g; rondele de orez simple, nesărate 30 g; afine 60 g≈ 436 kcal · 17 g proteine · 9 g lipide | Fulgii se amestecă cu iaurtul și un praf de scorțișoară imediat după cină și stau la frigider până la ora gustării: se înmoaie și devin cremoși, fără lichid în plus. Dacă o pregătiți pe loc, lăsați amestecul cel puțin 10 minute și zdrobiți ușor fulgii cu furculița. Afinele și rondelele de orez rupte în bucăți se pun deasupra chiar înainte de servire, ca să rămână crocante. | Gustarea de seară scurtează postul de peste noapte. Face parte din plan, la fel ca celelalte mese. |
| Masă / ora | Preparat & ingrediente | Mod de preparare | Observații |
|---|---|---|---|
| Mic dejun 07:30 | Ouă fierte cu avocado, ardei roșu și pâine integralăouă (2 ouă medii, fără coajă) 110 g; pâine integrală 60 g; avocado 40 g; ardei roșu 80 g≈ 398 kcal · 23 g proteine · 19 g lipide | Ouă fierte tari, 9-10 minute. Avocado zdrobit pe pâine, cu piper și lămâie; ardeiul alături. | Pâinea conține deja sare: sodiul ei este inclus în calculul zilei. |
| Gustare 1 10:30 | Kefir cu bananăkefir simplu cu 1% grăsime 200 ml; banană 100 g≈ 175 kcal · 9 g proteine · 2 g lipide | Se mixează împreună 20-30 de secunde, cu un praf de scorțișoară. | - |
| Prânz 13:00 | Salată caldă de fasole roșie cu quinoa, roșii și ardeifasole roșie fiartă, fără sare 150 g; quinoa fiartă 145 g; roșii 120 g; ardei roșu 60 g; ulei de măsline extravirgin 10 g≈ 493 kcal · 21 g proteine · 14 g lipide | Fasolea se fierbe în casă, fără sare; se poate congela în porții. Cea din conservă păstrează o parte din sare chiar și clătită și nu intră în calculul de sodiu al zilei. Se amestecă cu quinoa, roșii și ardei tăiați cuburi, pătrunjel, zeamă de lămâie și ulei crud. | Proteinele vegetale și lactatele pot fi mai ușor de tolerat decât carnea. |
| Gustare 2 16:00 | Iaurt grecesc cu măr și nucăiaurt grecesc integral (5% grăsime) 150 g; măr cu coajă 150 g; miez de nucă 10 g≈ 296 kcal · 15 g proteine · 14 g lipide | Mărul ras sau tăiat cuburi peste iaurt; nuca deasupra. | - |
| Cină 19:00 | Piept de curcan cu cartof dulce copt, broccoli și un strop de lămâiepiept de curcan (cântărit crud) 120 g; cartof dulce copt 200 g; broccoli 150 g; ulei de măsline extravirgin 10 g≈ 452 kcal · 36 g proteine · 12 g lipide | Curcan la cuptor sau în tigaie antiaderentă, cu rozmarin și usturoi pisat. Cartoful dulce se coace în coajă 45-50 de minute la 200 °C, până când o furculiță intră ușor în el. Broccoli la abur 5-6 minute. Uleiul crud și un strop de zeamă de lămâie, la final, peste tot. | Carnea se gătește complet; la fel peștele și ouăle. |
| Gustare de seară 22:00 | Mei cu lapte, curmale și scorțișoarălapte integral 3,5% 150 ml; mei fiert 225 g; curmale uscate 10 g; scorțișoară măcinată 1 g≈ 392 kcal · 13 g proteine · 7 g lipide | Meiul fiert se încălzește în lapte 3-4 minute, cu curmalele tăiate mărunt și jumătate din scorțișoară; restul scorțișoarei și puțină coajă rasă de lămâie se presară deasupra, la servire. | Glucide complexe și proteine, cu puțin înainte de culcare. |
| Masă / ora | Preparat & ingrediente | Mod de preparare | Observații |
|---|---|---|---|
| Mic dejun 07:30 | Iaurt grecesc cu ovăz, zmeură, semințe de dovleac și miereiaurt grecesc integral (5% grăsime) 150 g; fulgi de ovăz (cântăriți uscați) 45 g; zmeură 100 g; miez de semințe de dovleac, crud, nesărat 10 g; miere 5 g≈ 444 kcal · 25 g proteine · 16 g lipide | Se amestecă în bol; se lasă 5-10 minute, să se înmoaie fulgii. | - |
| Gustare 1 10:30 | Pâine integrală cu unt de migdale și parăpâine integrală 40 g; unt de migdale 100%, fără sare 10 g; pară 150 g≈ 248 kcal · 8 g proteine · 7 g lipide | Untul de migdale se întinde pe pâinea ușor încălzită, ca să se topească puțin; para tăiată felii subțiri, deasupra, cu un praf de scorțișoară. | Unt de migdale 100% (verificați eticheta: fără sare, fără zahăr). |
| Prânz 13:00 | Somon la cuptor cu hrișcă, sfeclă roșie și salată verdesomon (cântărit crud) 100 g; hrișcă boabe fiartă 190 g; sfeclă roșie fiartă sau coaptă 100 g; salată verde 60 g; ulei de măsline extravirgin 5 g≈ 480 kcal · 29 g proteine · 20 g lipide | Somon în hârtie de copt, 15-18 minute la 190 °C, cu lămâie și mărar. Sfecla fiartă sau coaptă se taie cuburi. Uleiul crud și zeama de lămâie, la final. | Pește bine gătit. Peștele crud și fructele de mare crude se evită în ciroză. |
| Gustare 2 16:00 | Urdă cu struguri și mentă proaspătăurdă nesărată 80 g; struguri 100 g≈ 171 kcal · 10 g proteine · 7 g lipide | Strugurii tăiați în jumătate se amestecă cu urda; câteva frunze de mentă proaspătă, rupte cu mâna, deasupra. | Menta proaspătă schimbă gustul unei gustări simple, fără ingrediente noi de cumpărat. |
| Cină 19:00 | Ouă fierte cu cartofi, spanac și sos de iaurt cu mărarouă (2 ouă medii, fără coajă) 110 g; cartofi fierți în coajă 180 g; spanac fiert și scurs 120 g; iaurt natural integral (3,5% grăsime) 100 g; ulei de măsline extravirgin 8 g≈ 473 kcal · 24 g proteine · 22 g lipide | Ouă fierte tari, 9-10 minute. Cartofii se fierb în coajă. Spanacul se fierbe 2-3 minute și se scurge. Iaurtul se amestecă cu mărar, usturoi și zeamă de lămâie. Uleiul crud, la final. | - |
| Gustare de seară 22:00 | Orez cu lapte și caiseorez fiert 185 g; lapte integral 3,5% 180 ml; caise 80 g≈ 389 kcal · 12 g proteine · 7 g lipide | Orezul fiert se mai dă 5 minute în clocot mic cu laptele și coajă rasă de lămâie. Caisele se taie deasupra (în afara sezonului: compot fără zahăr, scurs). | A șasea masă a zilei: mică, dar cu rost. |
Cum se folosește modelul
- Gustarea de seară: fiecare dintre cele trei gustări de seară aduce peste 50 g de glucide complexe, din cereale (ovăz și rondele de orez, mei, orez), cât propune consensul internațional pentru encefalopatia hepatică (ISHEN), și 12-17 g de proteine. Laptele, iaurtul și fructul adaugă glucide peste acest prag. Dacă nu o puteți mânca, spuneți-i dieteticianului sau medicului: poate fi înlocuită cu un supliment nutritiv oral, luat seara.
- Dacă vă săturați repede (frecvent în ascită): împărțiți prânzul și cina în câte două mese mai mici, la 2 ore distanță, și beți lichidele între mese. Cantitatea pe zi rămâne aceeași.
- Dacă nu ați avut niciodată ascită: restricția de sare nu este necesară; puteți găti cu sare, cu măsura valabilă pentru orice adult.
- În encefalopatie: cantitatea de proteine rămâne. Dacă observați că mesele cu carne sunt urmate de somnolență sau confuzie, anunțați medicul; în model, carnea și peștele se pot înlocui cu ouă, lactate și leguminoase, păstrând proteinele zilei.
- Fibrele: modelul aduce aproape 40 g pe zi, ceea ce ajută și tranzitul, important în prevenirea encefalopatiei. Dacă apare balonarea, reduceți întâi fasolea și cruciferele (broccoli); cerealele și fructele rămân.
- În ciroza compensată cu obezitate: acest model este prea bogat în energie. Scăderea în greutate se face cu un plan separat, cu deficit moderat și proteine păstrate sus (secțiunea 3).
- Dacă aveți și diabet: mierea și curmalele se înlocuiesc cu fruct proaspăt, iar repartiția glucidelor pe mese, inclusiv la gustarea de seară, se stabilește cu medicul diabetolog.
- Proteinele: modelul aduce în medie aproximativ 113 g pe zi, ușor peste intervalul din ghiduri pentru greutatea luată ca reper. Am ales capătul de sus pentru că modelul se adresează mai ales persoanelor care au pierdut masă musculară. În boala cronică de rinichi, cantitatea o stabilește medicul.
- Pâinea: este, alături de ouă și lactate, una dintre principalele surse de sodiu din model. Conținutul de sare diferă mult de la o pâine la alta, așa că verificați eticheta; pâinea făcută în casă, cu sare puțină, este o variantă bună.
- Potasiul: modelul este bogat în potasiu, prin cartofi, leguminoase, banane, avocado, lactate și fructe uscate. Dacă luați un diuretic care reține potasiul sau dacă funcția rinichilor este afectată, aceste alimente se dozează împreună cu medicul, după analize.
- Înlocuiri: peștele gras se schimbă cu pește gras, cel slab cu pește slab, păstrând gramajul; la fel cerealele între ele și fructele între ele. Brânzeturile se aleg nesărate sau slab sărate (urdă, ricotta, brânză proaspătă de vaci nesărată); telemeaua, cașcavalul și brânza topită au mult sodiu.
Este un exemplu de structură, fără personalizare. Un plan făcut pentru Dumneavoastră pornește de la greutatea uscată, de la evaluarea masei musculare și de la analize (sodiu, potasiu, creatinină, albumină, vitamina D) și ține cont de diuretice, de diabet, de funcția rinichilor, de poftă și de ce puteți găti. Nu ține locul tratamentului și al urmăririi la medicul hepatolog.
Doriți un plan calculat pe nevoile Dumneavoastră?
Lucrez cu persoane cu ciroză compensată și decompensată, în completarea medicului hepatolog: evaluarea stării de nutriție, plan calculat pe greutatea uscată, gustarea de seară, sodiu calculat, ajustare după jurnal și analize.
Programați o consultație Citiți articolul 5: Carcinomul hepatocelularSurse
- Owen O.E. et al. Nature and quantity of fuels consumed in patients with alcoholic cirrhosis. J Clin Invest, 1983. doi.org/10.1172/JCI111142 · Owen O.E. et al. Hepatic, gut, and renal substrate flux rates in patients with hepatic cirrhosis. J Clin Invest, 1981. doi.org/10.1172/jci110240
- EASL. Clinical Practice Guidelines on nutrition in chronic liver disease. J Hepatol, 2019. doi.org/10.1016/j.jhep.2018.06.024 · text integral: pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6657019
- Plauth M. et al. ESPEN guideline on clinical nutrition in liver disease. Clin Nutr, 2019. doi.org/10.1016/j.clnu.2018.12.022 · text integral: pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6686849
- Tantai X. et al. Effect of sarcopenia on survival in patients with cirrhosis: a meta-analysis. J Hepatol, 2022. doi.org/10.1016/j.jhep.2021.11.006
- Plank L.D. et al. Nocturnal nutritional supplementation improves total body protein status of patients with liver cirrhosis: a randomized 12-month trial. Hepatology, 2008. doi.org/10.1002/hep.22367 · Tsien C.D. et al. Late evening snack: exploiting a period of anabolic opportunity in cirrhosis. J Gastroenterol Hepatol, 2012. doi.org/10.1111/j.1440-1746.2011.06951.x · Chen C.J. et al. J Gastroenterol Hepatol, 2019. doi.org/10.1111/jgh.14665
- Córdoba J. et al. Normal protein diet for episodic hepatic encephalopathy: results of a randomized study. J Hepatol, 2004. doi.org/10.1016/j.jhep.2004.03.023 · Vilstrup H. et al. Hepatic encephalopathy in chronic liver disease: 2014 Practice Guideline by AASLD and EASL. Hepatology, 2014. doi.org/10.1002/hep.27210
- Morando F. et al. Adherence to a moderate sodium restriction diet in outpatients with cirrhosis and ascites: a real-life cross-sectional study. Liver Int, 2015. doi.org/10.1111/liv.12583
- Berzigotti A. et al. Effects of an intensive lifestyle intervention program on portal hypertension in patients with cirrhosis and obesity: the SportDiet study. Hepatology, 2017. doi.org/10.1002/hep.28992 · Tandon P. et al. Exercise in cirrhosis: Translating evidence and experience to practice. J Hepatol, 2018. doi.org/10.1016/j.jhep.2018.06.017
- Lai J.C. et al. Malnutrition, Frailty, and Sarcopenia in Patients With Cirrhosis: 2021 Practice Guidance by the AASLD. Hepatology, 2021. doi.org/10.1002/hep.32049 · text integral: pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9134787
- Amodio P. et al. The nutritional management of hepatic encephalopathy in patients with cirrhosis: ISHEN consensus. Hepatology, 2013. doi.org/10.1002/hep.26370
- EASL. Clinical Practice Guidelines for the management of patients with decompensated cirrhosis. J Hepatol, 2018. doi.org/10.1016/j.jhep.2018.03.024 · Aithal G.P. et al. Guidelines on the management of ascites in cirrhosis (BSG/BASL). Gut, 2021. doi.org/10.1136/gutjnl-2020-321790 · Biggins S.W. et al. Diagnosis, Evaluation, and Management of Ascites, Spontaneous Bacterial Peritonitis and Hepatorenal Syndrome: 2021 Practice Guidance by the American Association for the Study of Liver Diseases. Hepatology, 2021. doi.org/10.1002/hep.31884
- Organizația Mondială a Sănătății. Sodium reduction (fișă informativă). who.int - sodium reduction
- Kennedy O.J. et al. Systematic review with meta-analysis: coffee consumption and the risk of cirrhosis. Aliment Pharmacol Ther, 2016. doi.org/10.1111/apt.13523 · Singal A.G. et al. AASLD Practice Guidance on prevention, diagnosis, and treatment of hepatocellular carcinoma. Hepatology, 2023. doi.org/10.1097/HEP.0000000000000466
- Rambaldi A. et al. Milk thistle for alcoholic and/or hepatitis B or C virus liver diseases. Cochrane Database Syst Rev, 2007. doi.org/10.1002/14651858.CD003620.pub3
- CDC. Preventing Vibrio Infection. cdc.gov/vibrio/prevention · Haq S.M., Dayal H.H. Chronic liver disease and consumption of raw oysters: a potentially lethal combination. Am J Gastroenterol, 2005. doi.org/10.1111/j.1572-0241.2005.40814.x
- Aamann L. et al. Branched-chain amino acids for people with cirrhosis and hepatic encephalopathy. Cochrane Database Syst Rev, 2026. doi.org/10.1002/14651858.CD001939.pub5 · Muto Y. et al. Clin Gastroenterol Hepatol, 2005. doi.org/10.1016/s1542-3565(05)00017-0
- U.S. Department of Agriculture - FoodData Central. fdc.nal.usda.gov · Matvaretabellen (Norwegian Food Composition Database). matvaretabellen.no
