Carcinomul hepatocelular este cea mai frecventă formă de cancer care pornește din ficat. Are o particularitate importantă: aproape întotdeauna apare pe un ficat deja bolnav, cel mai des cirotic. Asta înseamnă că se știe dinainte cine are risc și că există un program de supraveghere care îl poate găsi devreme, când sunt posibile tratamente care urmăresc vindecarea. În acest articol vă explic cine intră în acest program, de ce ecografia se repetă la 6 luni, cum se pune diagnosticul, ce familii de tratamente există și ce scade riscul. Este ultima afecțiune din această serie, care a început cu ficatul gras.
În stadiu timpuriu, carcinomul hepatocelular nu dă simptome. De aceea persoanele cu ciroză fac ecografie la fiecare 6 luni, chiar dacă se simt bine. Programarea respectată este lucrul cel mai important pe care îl puteți face: o tumoră găsită devreme poate fi tratată cu intenția de vindecare.
1. Ce este și cât de frecvent este
Carcinomul hepatocelular pornește din celulele ficatului, hepatocitele, și reprezintă 75-85% dintre cancerele primare de ficat.[1] Este altceva decât metastazele hepatice, care vin din alt organ și se tratează după regulile cancerului de origine.
Potrivit estimărilor Agenției Internaționale pentru Cercetarea Cancerului (IARC) pentru 2024, cancerul de ficat este al șaptelea ca frecvență în lume și a treia cauză de deces prin cancer: aproximativ 843 000 de cazuri noi și 732 000 de decese pe an. La bărbați este de circa trei ori mai frecvent.[1] Pentru România, aceeași sursă estimează câteva mii de cazuri noi pe an și plasează cancerul de ficat printre primele cauze de deces prin cancer; cifrele românești sunt estimate pornind de la mortalitate, deci sunt orientative.[2]
2. Pe ce teren apare
Pe ciroză, în cele mai multe cazuri
Peste 80% dintre carcinoamele hepatocelulare (în studiile din țările occidentale, până la 90%) apar pe un ficat cirotic. La o persoană cu ciroză, riscul este în medie de aproximativ 2% pe an, cu variații între 1% și 8% în funcție de cauză.[3]
În ficatul gras metabolic, uneori și fără ciroză
Între un sfert și o treime dintre carcinoamele legate de ficatul gras apar fără ciroză. Riscul individual rămâne, însă, foarte mic în absența cirozei: aproximativ 0,3-1 caz la 1 000 de persoane pe an, față de 1-4 la 100 de persoane pe an odată ce ciroza s-a instalat.[4]
În Statele Unite, Franța și Marea Britanie, ficatul gras metabolic este cauza de carcinom hepatocelular care crește cel mai repede.[4] De aici logica acestei serii: evaluarea fibrozei la persoanele cu ficat gras este și o formă de prevenție a cancerului.
3. Factorii de risc
| Factor | Ce arată datele |
|---|---|
| Hepatitele virale B și C | La nivel mondial, hepatita B era răspunzătoare de aproximativ 56% dintre cancerele de ficat, iar hepatita C de aproximativ 20% (estimare pentru 2012). În țările dezvoltate ponderea lor este mai mică, iar a alcoolului și a ficatului gras, mai mare.[5] |
| Alcoolul | Consumul mare s-a asociat cu un risc aproximativ dublu. Fondul Mondial de Cercetare a Cancerului (WCRF) estimează o creștere a riscului cu 4% pentru fiecare 10 g de alcool pe zi și consideră dovezile convingătoare peste aproximativ 45 g pe zi, adică trei băuturi.[5][6] |
| Obezitatea | Risc de 1,89 ori mai mare la persoanele cu obezitate (de 1,17 ori la cele supraponderale), într-o meta-analiză a 11 cohorte; WCRF consideră excesul de grăsime corporală o cauză convingătoare de cancer hepatic.[5][6] |
| Diabetul de tip 2 | Risc aproximativ dublu, într-o meta-analiză a 25 de cohorte.[5] |
| Fumatul | Risc cu aproximativ 50% mai mare la fumătorii actuali.[5] |
| Aflatoxinele | Toxine produse de mucegaiuri pe cereale, arahide, nuci și semințe depozitate necorespunzător; o problemă mai ales în Africa subsahariană, Asia de Sud-Est și China.[5][6] Practic: nucile, semințele sau cerealele mucegăite ori cu gust rânced se aruncă. |
Toate aceste cifre vin din studii observaționale: descriu asocieri la nivel de populație, nu riscul unei persoane anume.
4. Supravegherea: ecografie la 6 luni
Cine. Toate persoanele cu ciroză, indiferent de cauză. Condiția ține de scorul Child-Pugh, prin care medicul apreciază cât de bine funcționează ficatul: clasele A și B; în clasa C, dacă sunt pe lista de transplant. Se adaugă anumite persoane cu hepatită B cronică fără ciroză și, de la caz la caz, persoane cu fibroză avansată F3. Lista exactă o stabilește medicul hepatolog.[3][7]
De ce 6 luni. Intervalul vine din viteza de creștere a tumorii. Într-un studiu randomizat, ecografia la 3 luni nu a găsit mai multe tumori mici decât cea la 6 luni; la controale anuale, tumorile au fost găsite mai târziu, iar supraviețuirea a fost mai scurtă.[8]
Ce aduce supravegherea: într-o meta-analiză a 59 de studii (peste 145 000 de pacienți), s-a asociat cu trei lucruri: depistare de aproape două ori mai frecventă în stadiu timpuriu, de aproape două ori mai multe tratamente curative și o supraviețuire mai bună, inclusiv după ce s-a ținut cont de faptul că boala fusese găsită mai devreme.[9] Nu există un studiu randomizat la persoane cu ciroză, deci vorbim de asocieri, dar ele sunt constante.
Ecografia singură vede aproximativ jumătate dintre tumorile aflate în stadiu timpuriu; împreună cu AFP, aproximativ 63%.[9] De aici importanța repetării la 6 luni: ce scapă la un control poate fi găsit la următorul. La aproximativ 1 din 5 examinări, calitatea imaginii este insuficientă, mai des la persoanele cu obezitate și în ciroza din ficatul gras metabolic; în astfel de situații, medicul poate alege altă metodă imagistică.[9] În viața reală, doar aproximativ 1 din 4 persoane cu ciroză ajunge să facă supravegherea așa cum este recomandată.[9]
5. Cum se pune diagnosticul
La o persoană cu ciroză, un nodul de cel puțin 1 cm poate fi diagnosticat drept carcinom hepatocelular numai pe baza imaginilor, fără biopsie. Este nevoie de tomografie computerizată sau de rezonanță magnetică cu substanță de contrast, iar nodulul trebuie să aibă comportamentul tipic: se încarcă intens cu substanță de contrast în faza arterială, imediat după injectare, și „se spală” în fazele următoare. Radiologul descrie aspectul după un sistem standardizat, numit LI-RADS. Biopsia rămâne pentru imaginile neconcludente și pentru persoanele fără ciroză. Nodulii sub 1 cm se reevaluează la intervale scurte. Alfa-fetoproteina singură nu poate nici confirma, nici exclude diagnosticul.[3][7]
6. Stadii și tratamente, pe scurt
Decizia de tratament se ia într-o comisie multidisciplinară (hepatolog, chirurg, radiolog intervenționist, oncolog) și ține cont de trei lucruri deodată: tumora, funcția ficatului și starea generală a persoanei. Sistemul de stadializare cel mai folosit, care leagă fiecare stadiu de o familie de tratamente, este BCLC (Barcelona Clinic Liver Cancer), actualizat în 2022.[10]
| Stadiul BCLC | Ce înseamnă | Familia de tratamente | Supraviețuire mediană așteptată, cu tratament |
|---|---|---|---|
| 0 și A (foarte timpuriu, timpuriu) | o singură tumoră sau cel mult 3 noduli de cel mult 3 cm; funcție hepatică păstrată; fără simptome | ablație (distrugerea tumorii pe loc, printr-un ac introdus prin piele), rezecție chirurgicală (îndepărtarea părții de ficat în care se află tumora) sau transplant hepatic | peste 5 ani |
| B (intermediar) | mai mulți noduli; funcție hepatică păstrată; fără simptome | în principal chemoembolizare (citostatic injectat direct în artera care hrănește tumora, urmat de blocarea ei); transplant în cazuri selectate; terapie sistemică în boala difuză | peste 2,5 ani |
| C (avansat) | invazie vasculară sau extindere în afara ficatului | terapie sistemică (medicamente care acționează în tot corpul), astăzi în primul rând combinații cu imunoterapie | peste 2 ani |
| D (terminal) | simptome importante sau funcție hepatică sever afectată, fără opțiune de transplant | controlul simptomelor și îngrijire paliativă, care include nutriția pentru confort | aproximativ 3 luni |
Cifrele din tabel sunt mediane așteptate la persoane tratate: jumătate dintre persoane trăiesc mai mult decât valoarea mediană, jumătate mai puțin. Nu sunt predicții individuale. Pentru stadiile timpurii, reperele sunt bune: după rezecție, la persoane bine selectate, supraviețuirea la 5 ani depășește 70%; în studiul care a definit criteriile de transplant (Milano), supraviețuirea la 4 ani a fost de 75%.[7][11] În boala avansată, combinațiile cu imunoterapie au schimbat standardul: în studiul de referință, supraviețuirea mediană a fost de 19,2 luni, față de 13,4 luni cu tratamentul anterior.[11] Așa a ajuns stadiul C de la o mediană așteptată de aproximativ 10 luni, în ghidul din 2018, la peste 2 ani în cel din 2022.[3][10]
Actualizarea BCLC din 2022 menționează explicit că decizia de tratament ține cont și de starea de nutriție și de fragilitate.[10] Despre cum se lucrează la ele am scris în articolul 6.
7. Când trebuie sunat medicul
- scădere în greutate fără explicație, lipsa poftei de mâncare, sațietate după câteva înghițituri;
- durere nouă sub coastele din dreapta, uneori cu iradiere în umărul drept, sau o formațiune care se simte la palpare;
- oboseală accentuată, stare generală schimbată, greață;
- orice semn nou de decompensare: abdomen care se mărește, îngălbenirea pielii, urină închisă și scaune deschise la culoare, confuzie.
Cele mai multe dintre aceste semne au și alte explicații, mai frecvente. Se verifică, tocmai pentru a nu pierde timp.[12] Vărsăturile cu sânge și scaunele negre rămân urgențe: se sună la 112.
8. Ce scade riscul
| Măsura | Ce arată datele | Tipul dovezii |
|---|---|---|
| Vaccinarea împotriva hepatitei B | În Taiwan, după introducerea vaccinării universale a nou-născuților, incidența carcinomului hepatocelular la copii și tineri a scăzut de aproximativ patru ori în generațiile vaccinate (0,23 față de 0,92 la 100 000 de persoane pe an).[13] | registre naționale; recomandare fermă în ghiduri |
| Tratamentul hepatitelor virale | Vindecarea hepatitei C cu antivirale s-a asociat cu un risc cu aproximativ 70% mai mic. În ciroză, riscul nu dispare (în jur de 2 cazuri la 100 de persoane pe an și după vindecare), de aceea ecografia la 6 luni continuă. Tratamentul antiviral al hepatitei B s-a asociat, la rândul lui, cu un risc substanțial mai mic.[14] | cohorte mari; ghiduri |
| Alcool: deloc; fumat: deloc; greutate | După oprirea alcoolului, riscul scade treptat, de la an la an. Ghidul european din 2025 recomandă oprirea alcoolului și a fumatului și scăderea în greutate la persoanele cu obezitate.[3] | observațional; ghid |
| Cafeaua | Două cești în plus pe zi s-au asociat cu un risc cu 35% mai mic, într-o meta-analiză a 18 cohorte; WCRF consideră că efectul protector este probabil. Ghidurile spun că, în bolile hepatice cronice, consumul de cafea poate fi recomandat, fără zahăr și frișcă.[6][7][15] | observațional; calitatea dovezilor, scăzută |
| Modelul alimentar mediteranean | Aderența mare s-a asociat cu un risc aproximativ la jumătate într-un studiu caz-martor din Italia și Grecia și cu un risc cu 38% mai mic într-o cohortă americană.[16] | observațional |
| Peștele | Într-o cohortă japoneză de 90 000 de persoane, consumul mare de pește bogat în omega-3 s-a asociat cu un risc cu 36% mai mic; o meta-analiză confirmă direcția. Datele privesc peștele din farfurie, nu capsulele.[16] | observațional; WCRF: dovezi limitate |
| Carnea roșie | Sursele nu sunt de acord: o cohortă mare a găsit o asociere cu risc crescut, iar meta-analiza studiilor disponibile nu a confirmat-o.[16] | fără concluzie |
Pentru prevenirea carcinomului hepatocelular, niciun supliment nu are dovezi din studii randomizate: nici vitamina D, nici omega-3 în capsule, nici vitamina E.[17] Ce are susținere în date este mai puțin spectaculos: cauza bolii de ficat tratată, fără alcool, greutate sub control, mișcare, o farfurie de tip mediteranean și ecografia făcută la timp.
Aveți ciroză sau un diagnostic de carcinom hepatocelular și doriți sprijin nutrițional?
Lucrez în completarea echipei medicale: evaluarea stării de nutriție și a masei musculare, pregătire nutrițională înaintea intervențiilor, plan adaptat efectelor adverse ale tratamentului.
Programați o consultație Citiți articolul 6: Nutriția în carcinomul hepatocelularSurse
- IARC, Global Cancer Observatory. GLOBOCAN 2024 - Liver and intrahepatic bile ducts fact sheet. gco.iarc.who.int - liver fact sheet · Sung H. et al. Global cancer statistics 2024. CA Cancer J Clin, 2026. doi.org/10.3322/caac.70090
- IARC, Global Cancer Observatory. GLOBOCAN 2024 - Romania fact sheet. gco.iarc.who.int - Romania fact sheet
- EASL. Clinical Practice Guidelines: Management of hepatocellular carcinoma. J Hepatol, 2018. doi.org/10.1016/j.jhep.2018.03.019 · EASL. Clinical Practice Guidelines on the management of hepatocellular carcinoma. J Hepatol, 2025. doi.org/10.1016/j.jhep.2024.08.028
- Huang D.Q. et al. Global epidemiology of NAFLD-related HCC: trends, predictions, risk factors and prevention. Nat Rev Gastroenterol Hepatol, 2021. doi.org/10.1038/s41575-020-00381-6 · Orci L.A. et al. Clin Gastroenterol Hepatol, 2022. doi.org/10.1016/j.cgh.2021.05.002 · Stine J.G. et al. Aliment Pharmacol Ther, 2018. doi.org/10.1111/apt.14937
- Maucort-Boulch D. et al. Fraction and incidence of liver cancer attributable to hepatitis B and C viruses worldwide. Int J Cancer, 2018. doi.org/10.1002/ijc.31280 · Bagnardi V. et al. (alcool) Br J Cancer, 2015. doi.org/10.1038/bjc.2014.579 · Larsson S.C., Wolk A. (obezitate) Br J Cancer, 2007. doi.org/10.1038/sj.bjc.6603932 · Wang C. et al. (diabet) Int J Cancer, 2012. doi.org/10.1002/ijc.26165 · Lee Y.C. et al. (fumat) Int J Epidemiol, 2009. doi.org/10.1093/ije/dyp280 · Liu Y., Wu F. (aflatoxine) Environ Health Perspect, 2010. doi.org/10.1289/ehp.0901388
- World Cancer Research Fund / AICR. Diet, nutrition, physical activity and liver cancer (2015, revizuit 2018). wcrf.org - liver cancer report
- Singal A.G. et al. AASLD Practice Guidance on prevention, diagnosis, and treatment of hepatocellular carcinoma. Hepatology, 2023. doi.org/10.1097/HEP.0000000000000466
- Trinchet J.C. et al. Ultrasonographic surveillance of hepatocellular carcinoma in cirrhosis: a randomized trial comparing 3- and 6-month periodicities. Hepatology, 2011. doi.org/10.1002/hep.24545 · Santi V. et al. Semiannual surveillance is superior to annual surveillance. J Hepatol, 2010. doi.org/10.1016/j.jhep.2010.03.010
- Singal A.G. et al. HCC surveillance improves early detection, curative treatment receipt, and survival in patients with cirrhosis: a meta-analysis. J Hepatol, 2022. doi.org/10.1016/j.jhep.2022.01.023 · Tzartzeva K. et al. Gastroenterology, 2018. doi.org/10.1053/j.gastro.2018.01.064 · Simmons O. et al. Aliment Pharmacol Ther, 2017. doi.org/10.1111/apt.13841 · Wolf E. et al. Hepatology, 2021. doi.org/10.1002/hep.31309
- Reig M. et al. BCLC strategy for prognosis prediction and treatment recommendation: The 2022 update. J Hepatol, 2022. doi.org/10.1016/j.jhep.2021.11.018
- Mazzaferro V. et al. Liver transplantation for the treatment of small hepatocellular carcinomas in patients with cirrhosis. N Engl J Med, 1996. doi.org/10.1056/NEJM199603143341104 · Cheng A.L. et al. Updated efficacy and safety data from IMbrave150. J Hepatol, 2022. doi.org/10.1016/j.jhep.2021.11.030
- NHS. Liver cancer - Symptoms. nhs.uk/conditions/liver-cancer/symptoms
- Chang M.H. et al. Universal hepatitis B vaccination in Taiwan and the incidence of hepatocellular carcinoma in children. N Engl J Med, 1997. doi.org/10.1056/NEJM199706263362602 · Chang M.H. et al. Gastroenterology, 2016. doi.org/10.1053/j.gastro.2016.05.048
- Kanwal F. et al. Risk of Hepatocellular Cancer in HCV Patients Treated With Direct-Acting Antiviral Agents. Gastroenterology, 2017. doi.org/10.1053/j.gastro.2017.06.012 · Ioannou G.N. et al. J Hepatol, publicat online în 2017. doi.org/10.1016/j.jhep.2017.08.030 · Sung J.J. et al. (hepatita B) Aliment Pharmacol Ther, 2008. doi.org/10.1111/j.1365-2036.2008.03816.x
- Kennedy O.J. et al. Coffee, including caffeinated and decaffeinated coffee, and the risk of hepatocellular carcinoma: a systematic review and dose-response meta-analysis. BMJ Open, 2017. doi.org/10.1136/bmjopen-2016-013739 · Bravi F. et al. Eur J Cancer Prev, 2017. doi.org/10.1097/CEJ.0000000000000252
- Turati F. et al. Mediterranean diet and hepatocellular carcinoma. J Hepatol, 2014. doi.org/10.1016/j.jhep.2013.10.034 · Li W.Q. et al. Hepatology, 2014. doi.org/10.1002/hep.27160 · Sawada N. et al. (pește) Gastroenterology, 2012. doi.org/10.1053/j.gastro.2012.02.018 · Luo J. et al. Aliment Pharmacol Ther, 2014. doi.org/10.1111/apt.12678 · Freedman N.D. et al. (carne roșie) J Natl Cancer Inst, 2010. doi.org/10.1093/jnci/djq301
- Manson J.E. et al. Vitamin D Supplements and Prevention of Cancer and Cardiovascular Disease (VITAL). N Engl J Med, 2019. doi.org/10.1056/NEJMoa1809944 · Manson J.E. et al. Marine n-3 Fatty Acids and Prevention of Cardiovascular Disease and Cancer. N Engl J Med, 2019. doi.org/10.1056/NEJMoa1811403 · Klein E.A. et al. (SELECT) JAMA, 2011. doi.org/10.1001/jama.2011.1437
