„Regim pentru rinichi” este o indicație medicală corectă, pe care mulți oameni o traduc singuri într-o listă lungă de interdicții: fără carne, fără fructe, fără roșii, fără fasole. În stadiile timpurii ale bolii cronice de rinichi, ghidurile spun altceva: proteine cu măsură, sare puțină, multe plante și cât mai puține alimente ultraprocesate. Restricțiile de potasiu și fosfor aparțin altor etape și se decid pe analize. În acest articol iau recomandările pe rând, cu cifrele din studii, și închei cu un model de plan de trei zile, calculat la 1900 kcal.
- Ce poate și ce nu poate face alimentația
- Nutriția pe etapele tratamentului
- Ce impact are: cifrele din studii
- Proteinele: normal, nu mult
- Sarea
- Plantele, potasiul și alimentele ultraprocesate
- Apa, ceaiurile „pentru rinichi”, proteinele: mituri și dovezi
- Principiile după care construiesc planul
- Model de plan alimentar - 3 zile, 1900 kcal
Despre stadii, analize și tratamente am scris în articolul 1: Boala cronică de rinichi. Tot ce urmează aici se referă la stadiile G1-G3a (eGFR, adică rata estimată de filtrare a rinichilor, peste 45), cu potasiu normal în sânge, și se adaugă tratamentului stabilit de medic. Dacă eGFR este sub 45, dacă aveți potasiul crescut sau ați fost îndrumat către medicul nefrolog, citiți articolul 4: acolo regulile se schimbă.
1. Ce poate și ce nu poate face alimentația
Ce poate
- să scadă tensiunea arterială și albumina din urină, prin reducerea sării;
- să facă medicația pentru rinichi și tensiune mai eficientă;
- să ajute controlul glicemiei și al greutății, adică al cauzelor care întrețin boala;
- să scadă riscul cardiovascular, care în aceste stadii este riscul principal.
Ce nu poate
- să refacă țesutul renal deja pierdut;
- să înlocuiască medicamentele care protejează rinichii, tratamentul tensiunii sau al diabetului;
- să „curețe” rinichii: nicio cură, niciun ceai și niciun supliment nu are acest efect dovedit.
2. Nutriția pe etapele tratamentului
| Situația | Ce se întâmplă medical | Ce face nutriția | Ce urmărim |
|---|---|---|---|
| G1-G2 cu albuminurie | Căutarea cauzei; controlul tensiunii și al glicemiei; repetarea analizelor. | Sare sub 5 g pe zi, model alimentar bogat în plante, proteine la nivelul recomandat oricărui adult, fără diete hiperproteice. | Tensiunea măsurată acasă, RAC urinar (raportul albumină/creatinină din urină), greutatea. |
| G3a | La fel, plus medicație de protecție renală, când este indicată. | Proteine în jur de 0,8 g/kg pe zi, cu o parte mai mare din surse vegetale; sare puțină; alimente ultraprocesate cât mai rar. | eGFR, RAC, potasiul și bicarbonatul din sânge. |
| Tratament cu medicamente din familia „-pril” sau „-sartan” | Scad albuminuria și tensiunea. | Reducerea sării le întărește efectul (secțiunea 5). Înlocuitorii de sare cu potasiu se folosesc doar cu acordul medicului. | Potasiul din sânge, tensiunea. |
| Diabet | Țintă de hemoglobină glicată individuală; medicație cu beneficiu renal. | Aceeași țintă de proteine, 0,8 g/kg; glucide din cereale integrale, leguminoase și fructe întregi, repartizate pe mese. | Hemoglobina glicată, glicemiile, greutatea. |
| Obezitate | Evaluare metabolică; uneori medicație pentru greutate. | Scădere treptată în greutate, cu deficit moderat și cu proteine păstrate la țintă, nu crescute. | Greutatea, talia, RAC. |
3. Ce impact are: cifrele din studii
- Sarea. Analiza Cochrane a 21 de studii randomizate la persoane cu boală cronică de rinichi: o reducere medie de 4,2 g de sare pe zi a scăzut tensiunea cu 6,9/3,9 mmHg și albuminuria cu 36%. Studiile au durat între 1 și 36 de săptămâni, deci efectul asupra evoluției bolii pe termen lung rămâne necunoscut.[6]
- Sarea și medicația, împreună. Într-un studiu randomizat încrucișat, proteinuria (proteinele pierdute prin urină) a scăzut cu 22% doar cu dietă săracă în sodiu, cu 30% doar cu losartan și cu 55% cu amândouă. În alt studiu, adăugarea dietei la un inhibitor al enzimei de conversie (un medicament din familia „-pril”) a scăzut proteinuria cu 51%, față de 21% pentru adăugarea unui al doilea medicament. Participanții aveau proteinurie importantă, deci o boală mai avansată decât cea obișnuită în stadiile timpurii.[8]
- Modelul alimentar. La persoane care au deja boală cronică de rinichi (7 cohorte, peste 15 000 de participanți), un model alimentar sănătos s-a asociat cu o mortalitate cu 27% mai mică, fără asociere cu riscul de a ajunge la dializă. În populația generală (18 cohorte, peste 630 000 de adulți), s-a asociat cu un risc cu 30% mai mic de apariție a bolii.[11]
- Scăderea în greutate. În studiul Look AHEAD, la adulți cu diabet de tip 2 și exces ponderal, intervenția intensivă asupra stilului de viață a scăzut cu 31% apariția bolii renale cu risc foarte înalt, pe o durată mediană de 8 ani.[17]
- Mișcarea. Într-o meta-analiză a 13 studii randomizate mici, la persoane cu boală cronică de rinichi fără dializă, exercițiul fizic a scăzut tensiunea sistolică cu 5,6 mmHg; efectul asupra eGFR este posibil, dar incert.[23]
Cea mai solidă dovadă din nutriția renală timpurie este cea pentru sare, iar efectul se vede repede, în tensiune și în albuminurie. Pentru modelul alimentar, datele vin din cohorte și arată asocieri. Pentru proteine, mesajul corect este „normal, nu mult”. În practică, primul lucru pe care îl caut în jurnalul alimentar este sarea ascunsă: pâine, brânzeturi, mezeluri, conserve, sosuri.
4. Proteinele: normal, nu mult
Ghidul KDIGO 2024 sugerează 0,8 g de proteine pe kilogram pe zi la adulții cu boală cronică de rinichi în stadiile G3-G5 și evitarea aporturilor mari, peste 1,3 g/kg pe zi, la cei cu risc de progresie. Pentru diabet cu boală cronică de rinichi, fără dializă, cifra este aceeași.[1][2] Nu este o restricție: 0,8 g/kg este aportul de referință pentru orice adult sănătos (0,83 g/kg, după Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară). Doar că mâncăm, de obicei, mai mult: în Europa, aportul mediu este de 67-114 g pe zi la bărbați și de 59-102 g pe zi la femei.[3]
Pentru 75 kg
0,8 g/kg înseamnă 60 g de proteine pe zi; pragul de 1,3 g/kg înseamnă aproape 100 g. Dietele hiperproteice pentru slăbit și pudrele proteice trec ușor de acest prag.
Contează funcția de pornire
În Nurses’ Health Study, la femeile cu rinichi normali, aportul de proteine nu s-a asociat cu scăderea eGFR. La cele cu funcție ușor scăzută, fiecare 10 g de proteine în plus pe zi s-au asociat cu o scădere suplimentară a eGFR de 1,69 ml/min/1,73 m² în 11 ani, mai ales pentru proteinele animale din afara lactatelor.[4]
Contează sursa
În cohorta ARIC (aproape 12 000 de adulți, 23 de ani), carnea roșie și cea procesată s-au asociat cu un risc de boală cronică de rinichi cu 23% mai mare; nucile, leguminoasele și lactatele degresate, cu un risc cu 17-25% mai mic.[5]
Ghidul adaugă două precizări: dietele sărace în proteine nu se prescriu persoanelor instabile metabolic, iar la vârstnicii cu fragilitate sau cu masă musculară scăzută se iau în calcul ținte mai mari de proteine.[1] Pentru stadiile G1-G2, ghidul nu dă o cifră: rămâne valabil aportul normal al adultului, fără excese.
5. Sarea
Recomandarea KDIGO 2024 este de sub 2 g de sodiu pe zi, adică sub 5 g de sare, cu tot cu sarea din alimente. Este aceeași limită pe care Organizația Mondială a Sănătății o recomandă tuturor adulților, puțin sub o linguriță.[1][7] În România, aportul mediu estimat este de aproximativ 12,3 g pe zi, de două ori și jumătate mai mult.[9]
- De unde vine. Într-un studiu american care a măsurat direct sursele, 70,9% din sodiu venea din alimentele procesate și din mâncarea de restaurant; sarea pusă la masă aducea 4,9%, iar cea de la gătit 5,6%.[10] Date la fel de precise pentru România nu am găsit, dar lista alimentelor este aceeași: pâine, brânzeturi, mezeluri, conserve, murături, sosuri, supe la plic, snackuri.
- Practic: gătit fără sare și o cantitate mică, măsurată, adăugată în farfurie. Gustul vine din lămâie, oțet, usturoi, ceapă, ierburi, boia, piper, chimen.
- Eticheta: sarea este trecută în grame la 100 g de produs. Sodiul se transformă în sare înmulțind cu 2,5.
- Atenție la scăderile de tensiune: la cine ia medicație pentru tensiune, reducerea bruscă a sării poate da amețeli. Anunțați medicul când schimbați alimentația, ca tratamentul să poată fi ajustat.[6]
- Înlocuitorii de sare pe bază de clorură de potasiu se folosesc doar cu acordul medicului, mai ales dacă luați medicamente care rețin potasiul.
6. Plantele, potasiul și alimentele ultraprocesate
KDIGO 2024 recomandă persoanelor cu boală cronică de rinichi o alimentație variată, cu mai multe alimente de origine vegetală decât animală și cu mai puține alimente ultraprocesate.[1]
Mediteranean și DASH
În Northern Manhattan Study, fiecare punct în plus la scorul de dietă mediteraneană s-a asociat cu un risc cu 17% mai mic de eGFR sub 60. În cohorta ARIC, persoanele care au urmat cel mai puțin modelul DASH (o dietă concepută pentru scăderea tensiunii) au avut un risc de boală renală cu 16% mai mare. Într-un studiu randomizat la persoane cu boală coronariană, dieta mediteraneană a încetinit scăderea eGFR față de o dietă săracă în grăsimi, mai ales la cei cu eGFR între 60 și 90.[12][13]
Nu orice „vegetal” este la fel
În ARIC, o dietă vegetală sănătoasă (cereale integrale, leguminoase, legume, fructe, nuci) s-a asociat cu un risc cu 14% mai mic. Una vegetală nesănătoasă (cereale rafinate, dulciuri, băuturi îndulcite) s-a asociat cu un risc cu 11% mai mare.[14]
Alimentele ultraprocesate
Consumul cel mai mare s-a asociat cu un risc cu 24% mai mare de boală cronică de rinichi în ARIC și, la persoanele care au deja boala (cohorta CRIC), cu un risc de progresie cu 22% mai mare; asocierea a fost mai puternică tocmai în stadiile 1-2.[15]
Fosfații adăugați
Din carne și lactate se absoarbe 40-60% din fosfor; din plante, mai puțin; din aditivii cu fosfați, până la 100%. Într-un studiu american, un meniu construit din produse cu aditivi aducea cu 736 mg mai mult fosfor pe zi decât unul echivalent fără aditivi.[19] În Uniunea Europeană, acești aditivi apar pe etichetă ca E 338-341, E 343 și E 450-452. În stadiile timpurii nu este nevoie să numărați fosforul; aditivii sunt doar încă un motiv pentru a găti din alimente simple.
Potasiul: fără restricție de rutină
KDIGO 2024 nu susține restricția fructelor și a legumelor în stadiile timpurii: alimentele natural bogate în potasiu par să protejeze, iar limitarea lor poate face rău inimii. Sfaturile despre potasiu sunt rezervate persoanelor din stadiile G3-G5 care au sau au avut potasiul crescut, și încep cu alimentele procesate.[1] Datele din cohorte sunt împărțite. În două studii mari, la persoane mai ales fără boală renală, un aport mai mare de potasiu s-a asociat cu un risc renal mai mic; în cohorta CRIC, la persoane cu boală deja instalată, asocierea a fost inversă.[21] Diferența ține probabil de populație: la cine are deja boala, potasiul din urină reflectă și funcția rămasă, medicația și alimentele procesate. Concluzia practică: potasiul se ajustează după analizele Dumneavoastră, nu după o listă de pe internet.
Fructele și legumele, ca „tratament” al acidității
Două studii randomizate mici, din același centru, au comparat fructele și legumele cu bicarbonatul de sodiu la persoane cu boală renală hipertensivă. În stadiul 3, după 3 ani, ambele intervenții au crescut bicarbonatul din sânge și au încetinit pierderea de eGFR față de îngrijirea obișnuită. În stadiul 4, după un an, potasiul din sânge nu a crescut la participanții înrolați.[16] Sunt studii mici, pe pacienți selectați și atent urmăriți; nu se pot extinde la oricine are boală avansată.
7. Apa, ceaiurile „pentru rinichi”, proteinele: mituri și dovezi
| Ideea răspândită | Ce arată datele | În practică |
|---|---|---|
| „Cu cât mai multă apă, cu atât mai bine pentru rinichi” | Studiul randomizat CKD WIT: 631 de adulți cu boală în stadiul 3, încurajați să bea mai multă apă timp de un an. Au băut în medie cu 0,6 L mai mult pe zi, dar scăderea eGFR a fost aceeași ca în grupul de control (-2,2 față de -1,9 ml/min/1,73 m²).[20] | Beți după sete și evitați deshidratarea. În studiu, apa „în plus” a rămas fără beneficiu. Litiaza renală este o situație diferită. |
| „Ceaiurile și curele de detoxifiere curăță rinichii” | Niciun ghid nu le recomandă. KDIGO cere limitarea remediilor din plante care pot fi dăunătoare și notează că au fost raportate cazuri de toxicitate renală pentru multe dintre ele. Nefropatia cu acid aristolohic a pornit de la pastile de slăbit „naturale”.[1][22] | Orice produs din plante se arată medicului înainte de a fi luat. |
| „Dacă am creatinina bună, rinichii sunt în regulă” | Boala poate exista cu eGFR normal, dacă albumina din urină este crescută. În studiul românesc PREDATORR, aproape jumătate dintre cazurile găsite erau de acest fel.[1][25] | La diabet și hipertensiune, se cer ambele analize. |
| „Cu rinichii bolnavi, fără fructe, legume și fasole” | Fals pentru stadiile timpurii: ghidul recomandă mai multe plante, iar în cohorte leguminoasele și nucile s-au asociat cu un risc mai mic.[1][5] | Restricțiile se decid individual, pe analize, de regulă în stadii mai avansate. |
| „Dietele hiperproteice sunt sigure pentru oricine” | Pentru rinichii sănătoși, datele sunt contradictorii. Pentru o funcție deja scăzută, KDIGO cere evitarea aporturilor de peste 1,3 g/kg pe zi.[1][4] De reținut: cei mai mulți oameni cu funcție scăzută nu știu că o au. | Înaintea unei diete hiperproteice de durată, merită făcute eGFR și RAC. |
| „Sucurile provoacă boală de rinichi” | Într-o meta-analiză, riscul a fost mai mare doar la peste 7 porții de băuturi îndulcite pe săptămână; la consumuri mai mici, rezultatele diferă de la un studiu la altul.[18] | Apa rămâne băutura de bază; argumentul principal împotriva sucurilor ține de greutate și glicemie. |
8. Principiile după care construiesc planul
| Principiu | Cum se vede în farfurie |
|---|---|
| Proteine la nivel normal | În jur de 0,8-0,9 g/kg pe zi. Porția de carne sau pește este mică, cât palma fără degete, o dată pe zi; restul vine din leguminoase, cereale, lactate, ouă. |
| Mai mult de jumătate din proteine, din plante | Fasole, linte, năut, mazăre, cereale integrale, nuci și semințe. Una dintre cele trei zile este complet fără carne. |
| Gust fără sare | Gătit fără sare, cu o cantitate mică, măsurată, adăugată în farfurie. Fără mezeluri, conserve sărate, brânzeturi în saramură, murături, supe la plic. |
| Alimente simple | Cât mai puține produse cu listă lungă de ingrediente: astfel scad și sarea, și fosfații adăugați. |
| Grăsimi de tip mediteranean | Ulei de măsline extravirgin pus crud, la final; nuci, semințe, avocado, pește. |
| Rotația alimentelor | Altă proteină, altă cereală și alte legume de la o zi la alta. |
9. Model de plan alimentar - 3 zile, 1900 kcal
Planul de mai jos este un model, construit pentru un adult cu boală cronică de rinichi în stadiile G1-G3a, cu potasiu normal în sânge, fără obezitate, cu o greutate de aproximativ 75 kg: în jur de 25 kcal și 0,9 g de proteine pe kilogram.
Cum a fost calculat
Toate valorile sunt calculate din gramajele scrise în tabel, cu date de compoziție din baza USDA FoodData Central; sodiul, în principal din baza norvegiană Matvaretabellen, completat cu USDA.[24] Fiecare zi se încadrează în 1900 kcal ± 5%, iar proteinele rămân la cel mult 75 g pe zi.
Cum se citesc gramajele
Carnea și peștele sunt cântărite crude; legumele și fructele, crude și curățate. Orezul, arpacașul, meiul, quinoa, hrișca, fasolea roșie și cartofii sunt cântărite după fierbere, iar vinetele, după gătire. Fulgii de ovăz, pastele și lintea sunt cântărite uscate.
Sodiul și sarea
Modelul este gătit fără sare. Sub fiecare zi apare sodiul adus de alimentele ca atare, inclusiv pâinea și parmezanul: în medie aproximativ 350 mg pe zi. Până la limita de 2 g de sodiu rămân în jur de 1 650 mg, adică aproximativ 4 g de sare, cam trei sferturi de linguriță rasă. Aceasta este toată sarea zilei, pusă în farfurie.
| Media celor 3 zile | Energie | Proteine | Glucide | Lipide | Fibre | Calciu |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Calculat din gramaje | 1887 kcal | 68 g (14%) | 259 g (55%) | 72 g (35%) | 44,6 g | ≈ 712 mg |
| Minerale, media pe zi | Sodiu |
|---|---|
| Din alimente, fără sarea adăugată | ≈ 355 mg |
| Masă / ora | Preparat & ingrediente | Mod de preparare | Observații |
|---|---|---|---|
| Mic dejun 07:30 | Ovăz cu iaurt, afine, nucă și infulgi de ovăz (cântăriți uscați) 55 g; iaurt natural integral (3,5% grăsime) 200 g; afine 100 g; miez de nucă 20 g; semințe de in măcinate 8 g≈ 566 kcal · 22 g proteine · 27 g lipide | Fulgii se pot înmuia de seara în iaurt sau se fierb 5 minute în apă și se amestecă apoi cu iaurtul, cu un praf de scorțișoară. Afinele, nuca și inul măcinat se adaugă la final. | Dulceața vine din fruct. Cafeaua și ceaiul se beau fără zahăr. |
| Gustare 10:30 | Măr cu migdalemăr cu coajă 180 g; migdale crude, nesărate 15 g≈ 189 kcal · 3 g proteine · 8 g lipide | Mărul se mănâncă întreg, bine spălat, cu coajă. | Migdale crude, nesărate: cele prăjite cu sare aduc sodiu chiar și atunci când gustul sărat abia se simte. |
| Prânz 13:30 | Fasole roșie cu orez, ardei, roșii și pătrunjelfasole roșie fiartă în casă, fără sare 160 g; orez alb fiert, fără sare 180 g; ardei roșu 100 g; roșii 120 g; ceapă 30 g; pătrunjel verde 5 g; ulei de măsline extravirgin 15 g≈ 636 kcal · 21 g proteine · 17 g lipide | Fasolea se fierbe în casă, fără sare, și se poate congela în porții. Ceapa se înăbușă 3-4 minute cu o lingură de apă, se adaugă ardeiul și roșiile tăiate cuburi, boia dulce, chimen și o foaie de dafin, apoi fasolea; 10 minute la foc mic. Uleiul crud și pătrunjelul, la final. | Zi fără carne: proteinele vin din fasole și cereale. |
| Cină 19:00 | Paste integrale cu dovlecel, vinete și roșii, cu parmezanpaste integrale (cântărite uscate) 70 g; dovlecel 150 g; vinete gătite 100 g; roșii 100 g; parmezan ras 10 g; ulei de măsline extravirgin 15 g≈ 500 kcal · 16 g proteine · 21 g lipide | Pastele se fierb al dente, în apă fără sare. Vinetele și dovlecelul tăiate cuburi se coc 20-25 de minute la 200 °C, pe hârtie de copt, cu cimbru și usturoi; roșiile se adaugă în ultimele 10 minute. Uleiul crud, parmezanul și busuioc proaspăt, la final. | Parmezanul este sărat: 10 g dau gust, iar sodiul lor este inclus în calculul zilei. |
| Masă / ora | Preparat & ingrediente | Mod de preparare | Observații |
|---|---|---|---|
| Mic dejun 07:30 | Ou fiert cu avocado, roșii și pâine integralăpâine integrală 70 g; avocado 80 g; ou întreg (un ou mediu, fără coajă) 55 g; roșii 100 g≈ 401 kcal · 18 g proteine · 20 g lipide | Oul se fierbe tare, 9-10 minute din momentul în care apa clocotește. Avocado se zdrobește cu furculița pe pâine, cu piper și câteva picături de lămâie; roșiile alături. | Pâinea este una dintre principalele surse de sare din alimentație: sodiul ei este inclus în calcul. |
| Gustare 10:30 | Iaurt cu zmeură, nucă și miereiaurt natural integral (3,5% grăsime) 250 g; zmeură 100 g; miere 15 g; miez de nucă 15 g≈ 348 kcal · 12 g proteine · 19 g lipide | Se amestecă în bol, cu un praf de scorțișoară. | În afara sezonului, zmeura congelată, fără zahăr, este la fel de bună. |
| Prânz 13:30 | Păstrăv la cuptor cu cartofi fierți, fasole verde și salatăpăstrăv (cântărit crud) 80 g; cartofi fierți 200 g; fasole verde 150 g; salată verde 60 g; zeamă de lămâie 10 g; ulei de măsline extravirgin 15 g≈ 483 kcal · 24 g proteine · 21 g lipide | Păstrăv în hârtie de copt, cu lămâie și mărar, 20 de minute la 190 °C. Cartofii se fierb fără sare și se amestecă, cât sunt calzi, cu puțin mărar tocat. Fasolea verde la abur 6-8 minute. Salata se asezonează cu zeamă de lămâie; uleiul crud, la final, peste tot. | Porție de pește de mărimea palmei, fără degete: suficientă pentru masa aceasta. |
| Cină 19:00 | Tocăniță de linte cu arpacaș, morcov și țelină; o pară la finallinte uscată (cântărită crudă) 40 g; arpacaș (orz perlat) fiert, fără sare 200 g; morcov 80 g; țelină tulpină 30 g; ceapă 30 g; ulei de măsline extravirgin 15 g; pară 150 g≈ 654 kcal · 16 g proteine · 17 g lipide | Lintea uscată se clătește și se fierbe 20-25 de minute, fără sare, cu morcovul, țelina și ceapa tăiate mărunt, boia dulce, chimen și dafin. Arpacașul fiert se adaugă în ultimele 5 minute. Uleiul crud și un strop de oțet sau lămâie, la final. | 40 g de linte uscată înseamnă aproximativ 100-110 g după fierbere. |
| Masă / ora | Preparat & ingrediente | Mod de preparare | Observații |
|---|---|---|---|
| Mic dejun 07:30 | Mei cu lapte, pară, nucă și scorțișoarămei fiert, fără sare 200 g; lapte integral 3,5% 250 ml; pară 120 g; miez de nucă 15 g; miere 10 g; scorțișoară măcinată 1 g≈ 590 kcal · 18 g proteine · 20 g lipide | Meiul fiert se încălzește în lapte 3-4 minute, cu para tăiată cuburi și scorțișoară. Nuca și mierea, la final. | Meiul se poate fierbe o dată pentru 2-3 zile și se ține la frigider. |
| Gustare 10:30 | Humus cu bastonașe de morcov și castravete, cu rondele de orezhumus simplu 50 g; morcov 100 g; castravete 100 g; rondele de orez simple, nesărate 25 g≈ 271 kcal · 8 g proteine · 10 g lipide | Legumele se taie bastonașe. | Humus simplu (verificați eticheta: năut, tahini, ulei, lămâie; cât mai puțină sare) sau făcut în casă. |
| Prânz 13:30 | Piept de pui cu quinoa, broccoli și ardei roșupiept de pui (cântărit crud) 75 g; quinoa fiartă, fără sare 180 g; broccoli 150 g; ardei roșu 80 g; ulei de măsline extravirgin 15 g≈ 510 kcal · 29 g proteine · 21 g lipide | Pui la cuptor 20-22 de minute la 180 °C, cu cimbru, boia dulce și usturoi. Broccoli la abur 5-6 minute. Quinoa se amestecă la cald cu ardeiul tăiat mărunt, coajă rasă de lămâie și uleiul crud. | Carnea ocupă cam o cincime din farfurie: cea mai mare parte rămâne a plantelor. |
| Cină 19:00 | Hrișcă cu mazăre verde, salată cu castravete; căpșuni la finalmazăre verde (proaspătă sau congelată) 130 g; hrișcă boabe fiartă, fără sare 220 g; salată verde 80 g; castravete 80 g; ulei de măsline extravirgin 15 g; căpșuni 150 g≈ 512 kcal · 17 g proteine · 18 g lipide | Mazărea se fierbe 4-5 minute și se amestecă cu hrișca fiartă, mărar tocat, zeamă de lămâie și uleiul crud. Salata verde cu castravete, alături. | Cina se încheie cu 2-3 ore înainte de culcare. |
Cum se folosește modelul
- Proteinele: modelul aduce în medie 68 g pe zi, din care peste jumătate din plante în fiecare zi. La o greutate mai mică, porțiile de carne, pește și lactate scad proporțional; cerealele și legumele rămân.
- Potasiul: modelul este bogat în potasiu, prin leguminoase, cartofi, legume, fructe și nuci. Este potrivit cât timp potasiul din sânge este normal la analizele recente; dacă luați medicamente care rețin potasiul, întrebați medicul cât de des se verifică. Dacă este crescut sau dacă medicul v-a recomandat să îl limitați, modelul potrivit este cel din articolul 4.
- Calciul: modelul aduce în medie aproximativ 710 mg pe zi, din lactate, leguminoase, legume verzi și semințe. În stadiile timpurii, lactatele simple nu sunt limitate: un iaurt în plus pe zi apropie aportul de necesarul unui adult.
- Fibrele: aproximativ 45 g pe zi, mai mult decât mănâncă majoritatea oamenilor. Dacă porniți de la o alimentație săracă în fibre, creșteți treptat, în 2-3 săptămâni, și beți suficientă apă. Dacă apare balonarea, reduceți întâi leguminoasele și broccoli; cerealele și fructele rămân.
- Pâinea: este una dintre principalele surse de sodiu din model. Conținutul de sare diferă mult de la o pâine la alta, așa că verificați eticheta; pâinea făcută în casă, cu sare puțină, este o variantă bună.
- Dacă aveți diabet: mierea se înlocuiește cu fruct proaspăt, iar repartiția glucidelor pe mese se stabilește cu medicul diabetolog.
- Dacă aveți de scăzut în greutate: 1900 kcal poate fi prea mult. Deficitul se face din ulei, nuci și amidonoase, în porții mai mici; proteinele rămân la aceeași țintă, fără a fi crescute.
- Leguminoasele din conservă păstrează o parte din sare chiar și clătite și nu sunt incluse în calculul de sodiu: modelul folosește fasole și linte fierte în casă, fără sare. Se pot fierbe o dată și congela în porții.
- Înlocuiri: peștele slab se schimbă cu pește slab, cel gras cu pește gras, păstrând gramajul; la fel cerealele între ele și fructele între ele. Brânzeturile se aleg nesărate sau slab sărate.
Este un exemplu de structură, fără personalizare. Un plan făcut pentru Dumneavoastră pornește de la greutate, de la analize (eGFR, RAC, potasiu, bicarbonat, glicemie, profil lipidic) și ține cont de diabet, de medicație, de tensiune, de poftă și de ce puteți găti. Nu ține locul tratamentului și al urmăririi la medic.
Doriți un plan calculat pe nevoile Dumneavoastră?
Lucrez cu persoane cu boală cronică de rinichi, în completarea medicului nefrolog, diabetolog sau de familie: evaluare, plan calculat, cu sodiul și proteinele urmărite, ajustare după jurnal și analize.
Programați o consultație Citiți articolul 3: Boala cronică de rinichi avansatăSurse
- Stevens P.E. et al. KDIGO 2024 Clinical Practice Guideline for the Evaluation and Management of Chronic Kidney Disease. Kidney Int, 2024. doi.org/10.1016/j.kint.2023.10.018 · text integral: kdigo.org - KDIGO 2024 CKD Guideline
- KDIGO. KDIGO 2022 Clinical Practice Guideline for Diabetes Management in Chronic Kidney Disease. kdigo.org - KDIGO 2022 Diabetes in CKD
- European Food Safety Authority (EFSA). Dietary Reference Values for nutrients Summary report. EFSA Supporting Publications, 2017. doi.org/10.2903/sp.efsa.2017.e15121
- Knight E.L. et al. The Impact of Protein Intake on Renal Function Decline in Women with Normal Renal Function or Mild Renal Insufficiency. Ann Intern Med, 2003. doi.org/10.7326/0003-4819-138-6-200303180-00009 · Ko G.J. et al. The Effects of High-Protein Diets on Kidney Health and Longevity. J Am Soc Nephrol, 2020. doi.org/10.1681/ASN.2020010028
- Haring B. et al. Dietary Protein Sources and Risk for Incident Chronic Kidney Disease: Results From the Atherosclerosis Risk in Communities (ARIC) Study. J Ren Nutr, 2017. doi.org/10.1053/j.jrn.2016.11.004 · Lew Q.L.J. et al. Red Meat Intake and Risk of ESRD. J Am Soc Nephrol, 2017. doi.org/10.1681/ASN.2016030248
- McMahon E.J. et al. Altered dietary salt intake for people with chronic kidney disease. Cochrane Database Syst Rev, 2021. doi.org/10.1002/14651858.CD010070.pub3
- Organizația Mondială a Sănătății. Sodium reduction (fișă informativă). who.int - sodium reduction
- Vogt L. et al. Effects of Dietary Sodium and Hydrochlorothiazide on the Antiproteinuric Efficacy of Losartan. J Am Soc Nephrol, 2008. doi.org/10.1681/ASN.2007060693 · Slagman M.C.J. et al. Moderate dietary sodium restriction added to angiotensin converting enzyme inhibition compared with dual blockade in lowering proteinuria and blood pressure: randomised controlled trial. BMJ, 2011. doi.org/10.1136/bmj.d4366
- Kwong E.J.L. et al. Population-level salt intake in the WHO European Region in 2022: a systematic review. Public Health Nutr, 2023. doi.org/10.1017/S136898002200218X · Comisia Europeană, Knowledge for policy. Overview of salt intake in adults across European countries. knowledge4policy.ec.europa.eu - salt intake in adults
- Harnack L.J. et al. Sources of Sodium in US Adults From 3 Geographic Regions. Circulation, 2017. doi.org/10.1161/CIRCULATIONAHA.116.024446
- Kelly J.T. et al. Healthy Dietary Patterns and Risk of Mortality and ESRD in CKD: A Meta-Analysis of Cohort Studies. Clin J Am Soc Nephrol, 2017. doi.org/10.2215/CJN.06190616 · Bach K.E. et al. Healthy Dietary Patterns and Incidence of CKD. Clin J Am Soc Nephrol, 2019. doi.org/10.2215/CJN.00530119
- Khatri M. et al. The Association between a Mediterranean-Style Diet and Kidney Function in the Northern Manhattan Study Cohort. Clin J Am Soc Nephrol, 2014. doi.org/10.2215/CJN.01080114 · Hansrivijit P. et al. Mediterranean diet and the risk of chronic kidney disease: A systematic review and meta-analysis. Nephrology, 2020. doi.org/10.1111/nep.13778 · Rebholz C.M. et al. DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension) Diet and Risk of Subsequent Kidney Disease. Am J Kidney Dis, 2016. doi.org/10.1053/j.ajkd.2016.05.019
- Podadera-Herreros A. et al. Long-term consumption of a mediterranean diet or a low-fat diet on kidney function in coronary heart disease patients: The CORDIOPREV randomized controlled trial. Clin Nutr, 2022. doi.org/10.1016/j.clnu.2021.12.041
- Kim H. et al. Plant-Based Diets and Incident CKD and Kidney Function. Clin J Am Soc Nephrol, 2019. doi.org/10.2215/CJN.12391018
- Du S. et al. Association Between Ultraprocessed Food Consumption and Risk of Incident CKD: A Prospective Cohort Study. Am J Kidney Dis, 2022. doi.org/10.1053/j.ajkd.2022.03.016 · Sullivan V.K. et al. Ultraprocessed Foods and Kidney Disease Progression, Mortality, and Cardiovascular Disease Risk in the CRIC Study. Am J Kidney Dis, 2023. doi.org/10.1053/j.ajkd.2023.01.452 · Xiao B. et al. Ultra-processed food consumption and the risk of incident chronic kidney disease: a systematic review and meta-analysis of cohort studies. Ren Fail, 2024. doi.org/10.1080/0886022X.2024.2306224
- Goraya N. et al. Treatment of metabolic acidosis in patients with stage 3 chronic kidney disease with fruits and vegetables or oral bicarbonate reduces urine angiotensinogen and preserves glomerular filtration rate. Kidney Int, 2014. doi.org/10.1038/ki.2014.83 · Goraya N. et al. A Comparison of Treating Metabolic Acidosis in CKD Stage 4 Hypertensive Kidney Disease with Fruits and Vegetables or Sodium Bicarbonate. Clin J Am Soc Nephrol, 2013. doi.org/10.2215/CJN.02430312
- Look AHEAD Research Group. Effect of a long-term behavioural weight loss intervention on nephropathy in overweight or obese adults with type 2 diabetes: a secondary analysis of the Look AHEAD randomised clinical trial. Lancet Diabetes Endocrinol, 2014. doi.org/10.1016/S2213-8587(14)70156-1 · Navaneethan S.D. et al. Weight Loss Interventions in Chronic Kidney Disease. Clin J Am Soc Nephrol, 2009. doi.org/10.2215/CJN.02250409
- Lo W.C. et al. Sugar- and artificially-sweetened beverages and the risks of chronic kidney disease: a systematic review and dose-response meta-analysis. J Nephrol, 2021. doi.org/10.1007/s40620-020-00957-0
- Kalantar-Zadeh K. et al. Understanding Sources of Dietary Phosphorus in the Treatment of Patients with Chronic Kidney Disease. Clin J Am Soc Nephrol, 2010. doi.org/10.2215/CJN.06080809 · León J.B. et al. The Prevalence of Phosphorus-Containing Food Additives in Top-Selling Foods in Grocery Stores. J Ren Nutr, 2013. doi.org/10.1053/j.jrn.2012.12.003 · EFSA Panel on Food Additives and Flavourings. Re-evaluation of phosphoric acid-phosphates - di-, tri- and polyphosphates (E 338-341, E 343, E 450-452) as food additives and the safety of proposed extension of use. EFSA J, 2019. doi.org/10.2903/j.efsa.2019.5674
- Clark W.F. et al. Effect of Coaching to Increase Water Intake on Kidney Function Decline in Adults With Chronic Kidney Disease. JAMA, 2018. doi.org/10.1001/jama.2018.4930
- Smyth A. et al. The relationship between estimated sodium and potassium excretion and subsequent renal outcomes. Kidney Int, 2014. doi.org/10.1038/ki.2014.214 · Kieneker L.M. et al. Low potassium excretion but not high sodium excretion is associated with increased risk of developing chronic kidney disease. Kidney Int, 2016. doi.org/10.1016/j.kint.2016.07.012 · He J. et al. Urinary Sodium and Potassium Excretion and CKD Progression. J Am Soc Nephrol, 2016. doi.org/10.1681/ASN.2015010022
- Debelle F.D. et al. Aristolochic acid nephropathy: A worldwide problem. Kidney Int, 2008. doi.org/10.1038/ki.2008.129
- Zhang L. et al. Exercise therapy improves eGFR, and reduces blood pressure and BMI in non-dialysis CKD patients: evidence from a meta-analysis. BMC Nephrol, 2019. doi.org/10.1186/s12882-019-1586-5
- U.S. Department of Agriculture - FoodData Central. fdc.nal.usda.gov · Matvaretabellen (Norwegian Food Composition Database). matvaretabellen.no
- Moța E. et al. Prevalence of chronic kidney disease and its association with cardio-metabolic risk factors in the adult Romanian population: the PREDATORR study. Int Urol Nephrol, 2015. doi.org/10.1007/s11255-015-1109-7
